„Să ne așteptăm şi la alte provocări în viitor”

La început, Vladimir Putin a fost un partener sincer, dar de-a lungul timpului și-a schimbat viziunea, a devenit mult mai paranoic, spune fostul secretar general al Alianței Nord-Atlantice, George Robertson, într-un interviu acordat exclusiv Deutsche Welle. Lordul britanic a participat la București, alături de fosta șefă a Guvernului Ucrainei,Iulia Timoșenko, la o dezbatere organizată de publicația The Economist. În discuția cu DW, Robertson a demontat câteva dintre manipulările istoriei recente proferate de șeful Kremlinului.

DW: Cât de aproape de un casus belli am fost zilele trecute, cu incidentul din Marea Neagră, când o dronă americană a fost doborâtă, în zona apelor internaționale, de două avioane rusești?

George Robertson: Cred că trebuie să fim foarte îngrijorați de incidentele care pot avea loc şi duce la o escaladare. Nu știu sigur dacă acest incident particular se înscrie în atare categorie până nu vom afla mai multe. Deocamdată este tratat cu multă responsabilitate. Rușii, în tot ceea fac acum, sunt cât se poate de provocatori. Invazia în Ucraina a fost dintre cele mai mari provocări pe care le-am văzut în ultimii 30 de ani. Probabil putem să ne așteptăm la alte provocări în viitor și trebuie să fim pregătiți să le facem față.

Partenerul dumneavoastră de dezbatere, fostul premier ucrainean Iulia Timoșenko, a sugerat că vocile est-europene nu au fost luate în serios când atrăgeau atenția asupra pericolului pe care Rusia îl reprezintă.

Când Vladimir Putin a venit la putere, am crezut că avem un partener în multe dintre provocările cu care ne confruntam. Rusia s-a lovit ea însăşi de terorism, schimbări climatice, mișcări ale populației. Atât de multe dintre amenințări erau comune, iar Vladimir Putin părea că ne împărtășeşte viziunea despre securitate, la acea vreme.

Cred că a fost sincer. Însă, treptat, el și-a schimbat viziunea, a devenit mai paranoic, mai pretențios, prizonier într-un anumit concept al istoriei Rusiei. Nu cred că putem presupune că avem de-a face astăzi cu același Putin de odinioară. Cel de astăzi este o provocare majoră pentru noi toți și trebuie să facem față acestei provocări.

Propaganda rusă spune că Rusia a fost provocată.

Propaganda rusă este fundamental lipsită de onestitate. Vladimir Putin pare să susțină că Gorbaciov a fost păcălit în legătură cu extinderea NATO. Că Elțin a fost păcălit să semneze Memorandumul de la Budapesta (care oferă garanții de securitate Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului dacă renunță la armele nucleare - n.red.) și înțelegerile de la Helsinki (privind securitatea Europei și reducerea arsenalelor nucleare - n.red.). Ceea ce știu este că în mai 2002, Vladimir Putin însuși a semnat Declarația de la Roma, împreună cu mine și alți 19 semnatari, care protejează integritatea teritorială a tuturor statelor. Și, în mod deosebit, în ziua aceea a garantat integritatea teritorială a Ucrainei.

Deci, propaganda rusă se bazează pe minciuni. Și cu cât aceste minciuni vor fi expuse mai repede rușilor, cu atât va fi mai bine.

România face parte din NATO. Nu și Moldova. Ce ar trebui să facă România într-o situație de agresiune rusă împotriva Moldovei?

Aceasta este o situație ipotetică. Am multă afecțiune pentru Moldova, pe care am vizitat-o de mai multe ori. Știu cât de vulnerabili sunt ei în momentul de față. Sper că lumea va rămâne atentă la evenimentele din Moldova și că rușii își vor ține mâinile departe de ea.

Cât de realizabilă pare admiterea Ucrainei în NATO?

Ei bine, aceasta va fi o decizie luată de șefii de stat și de guvern la un viitor summit NATO. Dacă Ucraina îndeplinește criteriile în ceea ce privește compatibilitatea militară și acreditările democratice, precum și relațiile de bună vecinătate, atunci decizia va fi luată pe o bază politică la reuniunea de la acea dată. Ea este foarte departe de NATO.