De la rechinii din România la rechinii din UE și Rusia

Numeroase cazuri de fraudare a fondurilor europene, în România și în celelalte țări UE, nu ar putea fi rezolvate fără implicarea Parchetului European. Grupările transfrontaliere de crimă organizată recurg la scheme tot mai ingenioase de tip „suveică“ prin care fraudează miliarde de euro din bani europeni. Organele de anchetă ale fiecărei țări membre sunt depășite de ramificațiile unor cazuri de corupție care de multe ori se întind în zeci de țări, nu doar din Uniunea Europeană, ci și din Asia, Africa sau SUA. Asta, pe de o parte. Pe de altă parte, structurile de anchetă ale fiecărei țări, cu precădere din fostul lagăr comunist, răspund la comanda politică, făcând scăpați infractori din clanurile mafiote, din rândul funcționarilor publici, al partidelor sau demnitarilor din guvern și parlament.

„Nu există nici o țară curată în Europa, corupția este prezentă pretutindeni“, a declarat procurorul-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi în timpul unei vizite în Croația, în noiembrie anul acesta.

Un singur exempu din multe altele care privește România. În urmă cu o săptămână, Biroul Parchetului European în România a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti într-un dosar penal în care mai multe persoane și societăți comerciale au fost puse sub acuzare pentru participarea la o organizaţie criminală în vederea obţinerii a peste 3 milioane de euro din fondurile UE pentru dezvoltarea Deltei Dunării.

Un caz de amploare privind fraudarea fondurilor europene a fost prezentat recent de procurorul-șef al Parchetului European Laura Codruța Kövesi care a făcut publice detalii dintr-o anchetă penală în care sunt cercetate sute de persoane din mai multe țări, printre care și România, pentru o fraudă cu TVA estimată la 2,2 miliarde de euro. Parchetul European, împreună cu Europol și poliția din 30 de state, a deconspirat o grupare transfrontalieră de crimă organizată din care fac parte peste 600 de persoane.

Într-un interviu acordat agenției media Bloomberg, citată de Rador, șefa Parchetului European spune că investighează deja cazuri de fraudă din bugetul UE totalizând 5 miliarde de euro. Acesta e doar începutul, a declarat Kövesi, în situația în care se estimează că fraudele cu TVA din Uniunea Europeană ajung la 50 de miliarde de euro pe an. Potrivit aceleiași surse, Parchetul European e pregătit să incrimineze prin legislația europeană încălcarea sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși. „Una dintre infracțiunile potențiale legate de încălcarea sancțiunilor e contrabanda, iar pe aceea o putem investiga deja“, a declarat Laura Codruța Kövesi. Parchetul European are în lucru la ora actuală 1.200 de dosare de fraudare a fondurilor europene.

Este doar un scurt rezumat al activității Biroului Procurorului Public European (EPPO) care funcționează doar de un an și câteva luni sub conducerea fostului procuror-șef al DNA.

Duetul Dăncilă-Dragnea împotiva României

Până să fie aleasă de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii Europene procuror-șef al Parchetului European, Codruța Kövesi a întâmpinat o serie de șicane din partea guvernului Dăncilă și a Secției pentru investigarea infracțiunilor din Justiție (SIIJ) conduse de Adina Florea, care i-a fabricat un dosar de luare de mită în baza unui denunț inventat de fugarul Sebastian Ghiță.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat la vremea respectivă: „Mă întreb dacă doamna Codruța Kövesi ajunge procuror general (...) și dacă sunt adevărate aceste acuzații, atunci cine va avea de suferit? Eu nu vreau să mă refer la persoană, dar cu siguranță imaginea României ar avea de suferit“. Imaginea României a avut de suferit tocmai din cauză că guvernul condus de Dăncilă, premierul de fațadă al lui Liviu Dragnea, nu a susținut candidatura fostei șefe a DNA pentru funcția de procuror-șef al Parchetului European. A fost un caz unic în istoria UE în care o țară membră nu și-a susținut un reprezentant pentru ocuparea unei demnități atât de importante în structurile europene.

DNA, înainte și după Kövesi

Societatea civilă a fost intrigată de politica de incriminare a Codruței Kövesi. După ce fosta șefă a DNA a fost citată la Parchetul General, mii de oameni  au protestat în mai multe orașe. Mesajele de susținere au fost limpezi. „Marii pesediști au probleme penale şi dacă doamna Kövesi ar ajunge în funcţia de procuror-șef european ar fi o problemă mare pentru ei“. „Sunt disperaţi. Le este frică de ea cum probabil nu le este frică nici de puşcărie. Dacă alţii din afară ştiu şi o acceptă şi o susţin, eu, ca român, cum aş putea să n-o susţin?“

Imediat după revocarea din funcție a Codruței Kövesi de președintele Iohannis, încrederea în DNA a scăzut dramatic. Explicația constă în faptul că Direcția Anticorupție a fost întotdeauna legată de numele actualei șefe a Parchetului European. Potrivit sondajelor de opinie recente, Kövesi se situează pe locul doi în topul încrederii românilor în personalitățile publice. Asta în timp ce președintele Iohannis a ajuns la cota de avarie de 15%, iar în ceea ce privește încrederea în liderii europeni, președintele înregistrează cea mai spectaculoasă scădere din ultimii ani (sondaj GLOBSEC, iunie 2022)

Am scris acest text ca o pledoarie pentru procurorul care în calitatea sa de șef al DNA a trimis în boxa acuzaților cei mai mulți rechini din apele tulburi ale corupției din România. Același lucru îl face acum cu marii rechini din țările membre UE. Ridicarea recentă a MCV i se datorează în bună măsură.