Krasnoselski, la Moscova după gaz prin aeroportul Chișinău

Se știe doar că, la Moscova, Vadim Krasnoselski a discutat despre criza energetică din Transnistria, generată de Rusia prin sistarea livrărilor de gaze din 1 ianuarie 2025. Conform procedurii instituite de Chișinău imediat după invazia Rusiei asupra Ucrainei în februarie 2022, care a determinat Ucraina să închidă segmentul transnistrean al frontierei, exponenții regimului separatist de la Tiraspol mai pot ieși din regiune doar prin înștiințarea prealabilă a Guvernului de la Chișinău pe care trebuie să-l convingă că deplasarea este una stringentă. Surse DW au confirmat că Tiraspolul a solicitat permisiune de zbor pentru Krasnoselski, iar Chișinăul i-a permis. 

Maia Sandu, rol de spectator în disputa Krasnoselski - Kremlin 

Președinta Maia Sandu a confirmat marți, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, că a știut despre vizita liderului separatist la Moscova: „Cunosc despre vizita lui Krasnoselski la Moscova. Aceasta este încă o dovadă că Chișinăul nu este un impediment în identificarea unei soluții (pentru criza energetică din Transnistria – n.n.). Noi ținem conducta deschisă! Ne dorim cât mai repede ca oamenii din regiunea transnistreană să aibă curent, căldură și apă. Și, respectiv, dacă această vizită rezolvă problema – nu are decât să o rezolve”, a menționat președinta Maia Sandu. Potrivit ei, Chișinăul „o să permită ca gazele (gazele rusești livrate de Gazprom pe conducta transbalcanică – n.n.) să ajungă în regiunea transnistreană. Ne dorim ca această criză umanitară să se încheie cât mai repede, dar vom continua să luăm toate măsurile pentru a asigura securitatea energetică a Republicii Moldova”. 

Chișinăul l-a lăsat pe Krasnoselski să zboare la Moscova să „rezolve” criza energetică generată de Rusia după ce administrația separatistă de la Tiraspol a respins integral ajutorul propus de Guvernul moldovean oamenilor din Transnistria. Mai mult, Maia Sandu a menționat marți că Tiraspolul a condiționat acceptarea ajutorului din partea Chișinăului pentru oamenii care stau în frig în regiunea transnistreană prin revizuirea Codului vamal și excluderea taxelor vamale impuse companiilor transnistrene începând cu 1 ianuarie 2024. Apoi Maia Sandu a încercat să explice de ce separatiștii de la Tiraspol au refuzat ajutorul Chișinăului: „Ca să fie foarte clar, acest refuz nu este al Tiraspolului. Acesta este refuzul Kremlinului. Tiraspolul nu decide dacă poate sau nu să accepte ajutor. E foarte clar că în spatele acestui refuz irațional stă Kremlinul”. 

De ce abia acum a plecat Krasnoselski la Moscova? 

Este întrebarea pe care și-o pune expertul comunității WatchDog, Andrei Curăraru: „De ce acum? De ce nu în decembrie 2024, când criza era iminentă, sau în martie 2024, când se știa deja despre decizia Ucrainei de a nu prelungi tranzitul gazelor? Lipsa de acțiune în aceste momente cheie a fost intenționată. Kremlinul a orchestrat această „inactivitate”, în scopuri pur electorale. Creezi problema, lași oamenii să sufere și o rezolvi parțial pentru a poza în rol de „salvator”, dar numai pentru transnistreni. Dacă malul drept vrea electricitate mai ieftină – să-i voteze pe ai tăi (pro-ruși). Acum, strategia Moscovei pare transparentă: să asigure gaz doar pentru consum intern în regiunea separatistă, fără vânzare de electricitate către malul drept (Chișinău). Gaz gratuit, electricitate ieftină în Transnistria, voturi cumpărate pe malul drept. Aceasta este arma Kremlinului – transformarea crizei energetice într-un instrument de influență politică și destabilizare. Chișinăul trebuie să contracareze această tactică, protejându-și cetățenii și împiedicând perpetuarea jocurilor geopolitice: 1) Compensarea costurilor pentru populația de pe malul drept prin taxarea gazului livrat Transnistriei. Fondurile astfel obținute pot reduce povara prețurilor ridicate la energie. 2) Preluarea unor cantități de gaze naturale pentru uz intern, dacă Gazprom refuză să plătească taxe. 3) Naționalizarea companiei „MoldovaGaz” (51% aparținând Gazprom), pentru a elimina influența rusă din infrastructura energetică și pentru a preveni utilizarea acesteia ca pârghie politică”, menționează Curăraru. 

Potrivit lui, Republica Moldova nu-și poate permite să fie spectator în propriul său destin. „Acțiunile decisive sunt necesare acum pentru a proteja populația și pentru a pune capăt acestor manipulări economice și politice”, conchide expertul WatchDog. 

Fără curent ieftin pentru Chișinău de la centrala Cuciurgan 

Întrebată dacă Chișinăul va mai cumpăra energie electrică de la centrala Cuciurgan (controlată de separatiști) dacă Rusia va relua livrările de gaze în Transnistria (așa cum cumpăra până pe 31 decembrie 2024), Maia Sandu a răspuns: „Scopul acestei crize generate de Rusia a fost să provoace o creștere mare a prețului la energia electrică pe malul drept al Nistrului (pentru a crește electoral nemulțumirea oamenilor față de guvernarea pro-UE în ajunul alegerilor parlamentare din 2025 – n.n.). Și e foarte clar că Rusia nu-și va revizui această decizie”. 

Ex-ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, este convins că criza energetică a fost un scenariu politic al Moscovei și că Gazprom va relua livrările de gaze spre Transnistria în câteva săptămâni, doar că în volume mai mici. Despre acest scenariu DW a scris săptămâna aceasta. Este o tactică rusească veche de șantaj: „Rusia generează o criză, o catastrofă umanitară, pentru a schimba atitudinea față de această criză în cadrul războiului informațional și față de cine a generat-o. Criza a fost provocată artificial de către „Gazprom”, care va poza acum în „salvator”. Veți vedea că, în câteva săptămâni, concernul rus va relua livrările”, a spus Parlicov. 

Toți așteaptă decizia României 

O necunoscută în reușita scenariului rusesc rămâne poziția României. Ca să ajungă în Transnistria pe conducta transbalcanică, gazul rusesc trebuie să tranziteze Turcia, Bulgaria și România (și Republica Moldova). Întrebată marți dacă Chișinăul a discutat acest subiect cu Bucureștiul, președinta Maia Sandu a răspuns că discuțiile privind tranzitul pot începe numai „după ce se rezervează capacitate (de către Gazprom – n.n.) pe rețea” - lucru care încă nu s-a întâmplat. Săptămâna trecută însă, într-o intervenție publică, ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a menționat că „România nu va permite nicio cale prin care gazul rusesc să intre în România”, iar săptămâna aceasta oficialul român a reiterat că „România nu-și dorește ca Republica Moldova să mai revină vreodată la gazul și curentul din Rusia”. 

Ca urmare a sistării livrărilor de gaze de către Rusia, în enclava separatistă transnistreană s-au oprit toate fabricile și uzinele. Abia dacă mai funcționează câteva fabrici de pâine. Populația are energie electrică doar câteva ore pe zi. Peste 95% din „economia transnistreană” a fost construită pe gaz gratis livrat de Rusia timp de 32 de ani. În primele zece zile ale anului 2025, importurile regiunii au scăzut cu 43%, adică cu 7 milioane de dolari, iar exporturile cu 60% sau cu 3,3 milioane de dolari în comparație cu aceeași perioadă a anului 2024. Scăderea cea mai mare a fost înregistrată în sectorul metalurgic, al produselor din metal, al mașinilor și echipamentelor, precum și în industria chimică. Exportul de ciment a fost complet oprit.