Cum influențează serviciile rusești R. Moldova și Georgia

Potrivit jurnaliștilor, spionii ruși călătoresc frecvent în aceste țări, printre care este menționată și Republica Moldova, mai ales înainte de proteste anti-guvernamentale. Care sunt schemele și instrumentele cel mai des folosite de agenții ruși în Republica Moldova, pe care le-a deconspirat publicația germană, aflați din discuția DW cu Martin Murphy, jurnalist de investigație la Handelsblatt.

DW: Cum ați realizat această investigație? Ce ați aflat despre activitățile agenților ruși în Moldova?

Martin Murphy: Am lucrat la această investigație împreună cu partenerii noștri – o companie de monitorizare prin satelit din SUA, numită Black Sky, și o firmă de analiză a datelor din Elveția, numită MDine – pentru a analiza o cantitate semnificativă de date. Este vorba despre date de mobilitate, care ne-au arătat cum reprezentanți din Rusia, în principal din FSB, din „Casa Albă” (adică din guvernul rus) sau din Trafo, un proxy al serviciilor de informații, s-au deplasat din Moscova și au ajuns, în cele din urmă, în Moldova. Am putut urmări aceleași scheme de mobilitate și în cazul Georgiei.

DW: Puteți să ne spuneți ce metode folosește Rusia pentru a influența opinia publică și situația politică din Moldova?

M.M.: Analizând doar aceste date, am observat o prezență semnificativă a agenților și oficialilor ruși în lunile martie și mai 2024. Sunt perioade importante înainte de alegeri, în care au avut loc proteste pro-ruse în Republica Moldova. Am reușit să urmărim cum au intrat în Republica Moldova, în unele cazuri pe cale terestră prin Ucraina. Ajungând în Moldova, ei au fost prezenți în centrul capitalei în zilele de protest, într-un număr considerabil.

DW: Ce rol au jucat alegerile din Moldova și Georgia în strategia Rusiei de a împiedica integrarea acestora în UE?

M.M: Cred că este deja bine cunoscut faptul că Moldova este un punct-cheie pentru Rusia. Aceasta se învecinează cu Ucraina, este o fostă republică sovietică iar guvernul de la Moscova o consideră parte din sfera sa de influență. Însă populația din Moldova – după cum au arătat alegerile – dorește să urmeze un alt drum, să se apropie de Uniunea Europeană și să devină parte a acesteia.

Din perspectiva Rusiei, pierderea Moldovei este percepută ca o cedare a unui teritoriu propriu, deși acest lucru nu este corect, deoarece țara aparține poporului, care are dreptul să ia propriile decizii. Aceeași situație este valabilă și pentru Georgia, unde o majoritate semnificativă a populației dorește independență și un drum liber, nu apropierea de Rusia.

DW: În analiză ați meționat că evoluțiile din Moldova și Georgia au tangențe directe cu Germania și alte state europene. Care sunt argumentele?

M.M: Nu mai putem privi izolat fiecare țară în parte. Ce se întâmplă în Moldova trebuie analizat în ansamblu, deoarece are o importanță strategică pentru Uniunea Europeană, având în vedere vecinătatea cu Ucraina și granița comună cu România. În plus, metodele utilizate de agenții ruși în Moldova, pentru a destabiliza țara, sunt adesea testate în țări precum Moldova și apoi aplicate în alte state din UE. Un exemplu este vandalizarea mașinilor în timpul protestelor, pentru care s-au plătit sume semnificative, astfel încât să pară că au fost comise de ucraineni. De asemenea, graffiti-uri false, aparent pro-ucrainene, care au fost aplicate pe clădiri, iar aceste practici au fost deja observate și în Germania, Franța sau Polonia.

DW: Ce lecții pot învăța Germania și alte țări din UE din situațiile din Moldova pentru a contracara posibile amenințări similare?

M.M.: În primul rând, este esențial să existe o prezență mai puternică și un sprijin mai consistent pentru aceste două țări. Moldova nu este o țară bogată, dar are nevoie de sprijin din partea UE. Pachetul propus de Ursula von der Leyen pentru dezvoltarea infrastructurii este un pas bun pentru a ajuta atât țara, cât și populația ei. În cazul Georgiei, situația este mai complicată, dar și aici este necesar mai mult decât sprijin verbal. Oamenii protestează acum pentru libertate și pentru alegeri corecte. Uniunea Europeană trebuie să ofere sprijin concret, nu doar declarații de susținere.

DW: Aveți în plan să realizați alte investigații similare?

M.M.: Da, desigur. Vom continua să monitorizăm ce se întâmplă în regiune. De exemplu, în România, autoritățile au descoperit tentative de fraudare a alegerilor. Moldova este un exemplu perfect pentru a înțelege mai bine influența Rusiei iar noi vom analiza în continuare mișcările agenților ruși în Moldova și Georgia. Documentarea acestor cazuri este esențială, pentru că, deși multe lucruri sunt bănuite, rolul nostru ca jurnaliști este să le dezvăluim.

Interviu realizat de Simion Ciochină.