AI: Ajutor sau coşmar în lupta împotriva dezinformării?

Ce se întâmplă cu noi oamenii atunci când Inteligenţa Artificială (AI) stabileşte emoţiile, sentimentele şi stările de spirit? Şi, posibil, ne manipulează în luarea deciziilor? Această întrebare s-a pus concret într-o seară de vară la o manifestare găzduită de Universitatea Humboldt din Berlin, pe la apusul soarelui. Dintre vorbitori, filozoafa Claudia Paganini s-a referit foarte concret la spectacolu naturii, subliniind că şi AI ar putea genera fără probleme o fotografie cu acel splendid apus de soare. Şi ar putea genera efecte manipulatorii prin răspândirea ei în social media. La fel se întâmplă şi cu vocea falsificată de politician din Instagram, sau cu fotografiile falsificate de AI, răspândite inclusiv cu emblema falsificată a unei companii mass media serioase.

Episodul a avut loc în timpul unei dezbateri la care au luat parte specialişti ai mass media, inclusiv din Parlamentul german, despre "puterea faptelor" şi "jurnalismul în vremuri ale dezinformării şi ale AI generative".

Evenimentul a avut loc la invitaţia DW, în cadrul împlinirii a 70 de ani de la fondarea postului german pentru străinătate, la mijlocul lunii septembrie, în campusul Universităţii Humboldt. A fost o discuţie despre avantajele şi pericolele reprezentate de AI în activitatea mass media. La secţia de oncologie a Spitalului Charité, care ţine de Universitatea Humboldt, avantajele par să prevaleze. Acolo cercetători lucrează sprijiniţi de AI pentru a descoperi îmbolnăvirile în stadiul incipient. În schimb, în mass media, AI pare să fie "pentru toţi cei care se ocupă de dezinformare, un coşmar", a subliniat directorul general al DW, Peter Limbourg. Instituţia sa vrea să contribuie la limpezirea acestui fenomen, a asigurat el.

Dezinformare exista şi înainte de AI

"Înşelăciuni complexe au existat mereu", a declarat Paganini, profesoară la Universitatea din München, încercând să tempereze dezbaterea aprinsă legată de primejdia manipulării prin AI. Ea a făcut şi următoarea propunere: Jurnalismul, cu pretenţia sa de "slujitor al adevărului", de redare cât mai fidelă a adevărului, trebuie să dezvolte mai multă transparenţă, să prezinte mai exact emiţătorul informaţiei, deci jurnalistul, şi expertiza sa.

Necesară este o "cultură a erorilor", care este mult mai răspândită în SUA decât în Germania, a declarat deputata din Bundestag, Tabea Rößner. Politiciana ecologistă a fost ea însăşi ziaristă înainte de a intra în politică. Acum vede periclitată credibilitatea acestei meserii. "Jurnalismul trăieşte din autenticitate şi veridicitate". Înainte ca AI să fie folosită în general, chiar şi în jurnalism, trebuie întocmită o estimare privind urmările tehnice ale acestei decizii. La nivelul Uniunii Europene se lucrează în prezent la redactarea unor norme corespunzătoare. Rößner speră că acestea vor fi preluate şi de firmele IT din SUA, la fel ca şi normele UE de protecţia datelor în internet, cu ani în urmă.

Dezvoltarea razantă s-a ciocnit cu dezinformarea

Deputatul social-democrat din Bundestag, Helge Lindh, a explicat cu ce probleme se confruntă politicienii din pricina dezvoltării tot mai accelerate a noilor produse şi programe AI. "Ne aflăm într-un laborator în timp real şi încercăm să fim în acelaşi timp şi participanţi şi observatori", a explicat el. Dezvoltarea unor produse cu ajutorul cărora oameni spun în materiale video orice, lăsând ca totul să pară autentic, arată ce primejdie sunt acestea pentru politifcieni. Având în vedere fabricile de troli din Rusia, sau firme private care câştigă bani în urma răspândirii unor dezinformări în mediile de socializare, parlamentarul laburist a vorbit despre o "mare internaţională a dezinformării".

Mai ales că aplicaţiile AI tot mai perfecţionate survin în Germania într-un climat social încins de populişti. "Am creat o cultură a revoltei", a constatat la rândul său deputata creştin-democrată din Bundestag Christiane Schenderlein. Pe lângă fapte şi analize, se răspândesc voit şi informaţii false, în scopul instrumentalizării emoţiilor în cursul dezbaterilor politice. De asta s-au plâns toţi trei deputaţii participanţi la dezbaterea organizată de DW.

Poate ajuta AI la descoperirea adevărului?

Dar "tehnologia este cea mai bună pârghie pentru protecţia democraţiei noastre", a declarat Sven Weizenegger. El este directorul departamentului "Cyber Innovation Hub" al armatei germane. Bundeswehr dezvoltă algoritmi capabili să deosebească informaţiile adevărate de cele false. Aceasta "se întâmplă deja de pe acum", a asigurat el. Şi aceasta are urmări ample în lumea analogă, de exemplu în cazul unor decizii privind misiuni strategice, posibil de salvare a unor vieţi omeneşti. Cât de rapid evoluează acest proces se poate constata în războiul Rusiei de agresiune în Ucraina. Începând din vara trecută, armata ucraineană a reuşit cu ajutorul unor programe AI să-şi diminueaze pe front "consumul de muniţie cu 80-90 la sută", a explicat Weizenegger, în timp ce Rusia continuă bombardamentele la scară largă.

În cele din urmă, Claudia Paganini s-a declarat convinsă că oamenii vor avea mai mult de profitat de pe urma utilizării AI. Şi asta atunci când omul se va limita strict la ce e omenesc în abordarea tehnologiei. Ea s-a declarat convinsă că în urma conştientizării pericolelor va creşte presiunea pentru căutarea şi găsirea de soluţii. "Când drumul spre şcoală al propriilor copii va deveni o primejdie", indiferent din ce motiv, "societatea democratică va face orice pentru a elimina această primejdie", a conchis ea.