Hotarul de la Prut al UE provoacă nervozitate la Moscova

Observatorii independenţi de la Chişinău anticipează o înteţire, în următoarele luni, a rivalităţilor între Chişinău şi Tiraspol, pe de o parte, şi Chişinău şi Moscova, pe de altă parte, în replică la cooptarea Moldovei în proiectele de vecinătate a UE. Primele semnale negative au fost deja lansate.

Tiraspolul doreşte alipirea de Rusia

Sovietul suprem de la Tiraspol şi-a anulat recent propria hotărâre din 1993 care prevedea o posibilă coexistenţă a Republicii Moldova şi a Transnistriei, într-o formulă confederativă, precum şi decizia prin care regimul separatist îmbrăţişa ideea de federalizare propusă de Federaţia Rusă prin eşuatul „Memorandum Kozak”.

Administraţia ilegală de la Tiraspol a motivat anularea celor două acte prin faptul că „la referendumul de la sfârşitul anului 2006, transnistrenii s-au pronunţat tranşant pentru dezlipirea Transnistriei de Republica Moldova şi aderarea la Federaţia Rusă”. În plus, susţin exponenţii administraţiei transnistrene, „atât Chişinăul, cât şi organismele internaţionale au ignorat cele două oferte ale Tiraspolului”.

Transnistria cere...

În opinia directorului executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă de la Chişinău, Igor Boţan, gestul autorităţilor separatiste nu trebuie privit ca pe un eveniment cu anumite semnificaţii. Pur şi simplu: „Au şi ei în mâneca lor nişte presupuşi aşi şi ne tot avertizează că se îndepărtează de noi – lucru, în principiu, absurd”.

Al doilea semnal negativ care s-a făcut observat săptămâna aceasta şi despre care se zice că ar face parte dintr-un scenariu rusesc ce urmează a fi aplicat reieşind din noua poziţie geopolitică pe care a obţinut-o Moldova după extinderea UE, vine de la Tiraspol.

Autorităţile transnistrene au solicitat Federaţiei Ruse să recunoască independenţa „republicii moldoveneşti nistrene” fără să mai aştepte precedentul Kosovo. Separatiştii au propus Moscovei să construiască pe malul stâng al Nistrului o staţie de radio-locaţie de tip "Darial", care să ajute Rusia "să menţină paritatea pe direcţia balcanică şi influenţa sa în Europa de Sud-Est". Chişinăul nu a reacţionat la această iniţiativă.

... Rusia răspunde

Al treilea semnal, în acelaşi context, a fost lansat marţi de reprezentantul special al preşedintelui rus Vladimir Putin pentru relaţiile cu UE, Serghei Iastrzembski. El avertizat Uniunea Europeană să nu îşi extindă interesele în fostele state sovietice considerate de Moscova ca fiind în sfera sa de influenţă.

Oficialul rus a spus că „dacă Bruxelles-ul doreşte să contribuie eficient la identificarea unor soluţii în privinţa conflictelor îngheţate din spaţiul ex-sovietic, trebuie să facă acest lucru împreună cu Moscova şi nu pe la spate”.

Interesele europene şi cele ruseşti intră în coliziune pe teritoriul Moldovei

Analistul politic Igor Boţan comentează acest reproş al Kremlinului: „Nu e pentru prima dată când Rusia face acest lucru. Rusia, pur şi simplu se află într-o situaţie foarte proastă acum. Federaţia Rusă a reuşit să antagonizeze toate statele CSI, inclusiv Belarus. Evident că ei (autorităţile ruse n.r.) înţeleg perfect că lucrurile trebuie cumva schimbate.

Singurul lucru pe care îl mai pot face este să încerce cumva să transmită mesaje către UE care, iată, şi-a modificat politica de vecinătate şi care devine mult mai generoasă şi cu obiective foarte clare faţă de Republica Moldova”.

Viziunile şi interesele Moscovei şi cele ale UE referitoare la soluţionarea diferendului transnistrean sunt, însă, total diferite. Bruxelles-ul pune accentul pe integritatea teritorială a Moldovei, în timp ce Moscova reliefează dreptul separatiştilor la autodeterminare.