Georgescu e candidatul Moscovei? Ce face România cu el?

Se înțelege din documentele serviciilor secrete autohtone că Rusia s-ar afla în spatele victoriei candidatului independent Georgescu după turul întâi al prezidențialelor. Serviciul de Informații Extern (SIE) precizează că, la ordinul Kremlinului, au fost făcute cercetări sociologice detaliate ale statelor țintă pentru a vedea care sunt trendurile în opinia publică, perspectivele politice ale candidaților. Au studiat inclusiv breșele, vulnerabilitățile, capacitatea de răspuns a țărilor vizate.

Rusia a folosit și în cazul României, potrivit SIE, inteligența artificială pentru crearea rapidă de conținut manipulator și fals, pe care l-a distribuit prin canale diverse de luni de zile, poate chiar ani: „a inundat spațiul informațional cu narative divizive și de susținere a vectorilor (persoane sau formațiuni politice) cu viziuni apropiate Kremlinului (extremiști, naționaliști, populiști, figuri politice antisemite)”.

Pentru a-și atinge obiectivele, Moscova a creat și consolidat rețele extinse online, grupuri de sprijin care să funcționeze ulterior ca „vectori de promovare a narativelor ruse, cu accent pe formatorii de opinie locali cu vizibilitate și viziuni eurosceptice”, cu ajutorul cărora au alimentat teorii conspiraționiste, defăimarea candidaților incomozi, scoaterea din context a unor declarații ale oficialilor europeni.  Obiectivul Moscovei a fost, între altele, „valorificarea pasivității autorităților pentru forțarea breșelor din opinia publică”, subminarea încrederii în autorități, amplificarea temerilor legate de război.

Serviciul de spionaj românesc susține că „România este o țintă pentru acțiuni hibride agresive ruse, inclusiv atacuri cibernetice, scurgeri de informații și sabotaje”. Mesajele Moscovei au urmărit (i) divizarea societății pe tema sprijinului pentru Ucraina și a pericolului venit din statutul de țară membră NATO, (ii) discreditarea capacității de răspuns a NATO și amplificarea neîncrederii populației în capacitatea de apărare, (iii) erodarea sprijinului populației pentru politica externă a României, (iv) scoaterea în evidență a ambițiilor teritoriale ale României în raport cu statele vecine (Ucraina și R. Moldova).

Toate aceste pericole erau cumva evidente, dar dacă SIE le-a transmis din timp instituțiilor statului cu toate detaliile care demonstrau situația riscantă, nu e clar de ce România a fost luată pe nepregătite. Jurnaliștii ruși, scrie SIE în raportul său, știau inclusiv că forțele extremiste vor ajunge la 30% la alegerile parlamentare.  

Au existat pe parcursul procesului electoral din România peste 85.000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii care se ocupă de alegeri, dar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) susține că le-a combătut pe toate. 

Rapoarte ale Serviciului Român de Informații (SRI) subliniază că a fost o operațiune pregătită din timp în favoarea lui Călin Georgescu, de vreme ce conturile sunt făcute pe TikTok din 2016. Se observă în acest punct „modul de operare al unui actor statal”. Există și un finanţator al campaniei, în persoana omului de afaceri Bogdan Peșchir, care a donat peste 1 milion de euro, din care TikTok recunoaște că a primit 381.000 de dolari. Aceste date apăruseră însă și în anchetele mass-media. SRI mai notează că rețeaua de conturi asociată direct campaniei lui Călin Georgescu a fost formată inițial din 25.000 de conturi pe TikTok, care au devenit foarte active cu două săptămâni înainte de primul tur.

Modul de operare și amploarea campaniei cibernetice scot în evidență că atacatorul dispune de resurse considerabile, corelate cu un mod de operare specific unui atacator statal, pe care SRI nu-l nominalizează, dar care rezultă clar din documentul SIE că e Rusia. Ministerul de Interne a constatat în plus că peste 100 de influenceri au fost plătiţi şi manipulaţi să facă fără să ştie campanie pentru Georgescu. Iar campania lui Călin Georgescu „Echilibru și verticalitate” e identică și repetă cu algoritmi mai sofisticați campania „Frate lângă Frate” derulată de Rusia în Ucraina, înainte de invazie, ambele derulându-se prin manipularea unor micro-influenceri legitimi.

Toate documentele desecretizate de CSAT scot în evidență succesul Rusiei în deturnarea campaniei electorale din România. Dar dacă totul a fost pregătit din timp, de ce SRI nu a făcut nimic să prevină imixtiunea, de ce n-au ajuns la Parchetul General date semnificative? De ce procurorii l-au exonerat de răspundere pe Georgescu, deși declarațiile lui legionaroide erau evidente? De ce în ceasul al 12-lea CSAT nu a trimis aceste documente Curții Constituționale înainte de validarea primului tur de scrutin al prezidențialelor?

În fond, dacă toată campania a fost aruncată în aer de Rusia, ar trebui să meargă România mai departe cu un proces electoral viciat? Ar fi trebuit Curtea Constituțională să ceară rapoartele CSAT înainte să valideze primul tur? Ar trebui reluat totul de la zero? Sau România merită să meargă înainte cu prezidențialele riscând venirea la putere a candidatului Moscovei?