Gdansk rămâne un simbol al luptei contra regimurilor totalitare

Atacul armatei naziste asupra portului polonez Gdansk este borna ce marchează atât declanşarea ofensivei militare terestre a Germaniei împotriva Poloniei cât şi începutul celui mai sângeros război al secolului 20.

În 1939, un grup mic de militari polonezi au opus, timp de şapte zile, rezistenţă disperată atacurilor armatei germane, care luase cu asalt portul Gdansk din toate părţile. Astăzi, 70 de ani mai târziu, rezistenţa soldaţilor polonezi, a căror luptă era de la bun început sortită eşecului, s-a transformat în mit şi simbol al luptei împotriva regimurilor totalitare. Mai ales pentru că Polonia nu a avut de suferit numai de pe urma atacurilor germane. La 17 septembrie 1939, Uniunea Sovietică invada, la rândul ei, Polonia, venind dinspre est. Cele două regimuri totalitare îşi împărţeau nestingherite prada. Ocupaţia nazistă a luat sfârşit în câţiva ani însă regimul sovietic a stăpânit decenii iar visul unui stat polonez independent a fost năruit pentru 50 de ani.

La reuniunea de la Gdansk, care a comemorat, marţi, 70 de ani de la începutul celui de al doilea Război Mondial, au fost reprezentate 30 de state. Nu surprinde pe nimeni că ţările agresoare s-au aflat în centrul atenţiei. În timp ce Germania îşi asumă răspunderea pentru propria istorie, Rusia încă mai are mari probleme în a recunoaşte fără rezerve atacul armetei staliniste asupra Poloniei.

Cancelarul Angela Merkel a găsit în discursul ei cuvintele potrivite pentru a arăta că Germania îşi recunoaşte vina şi îşi preia responsabilitatea pentru greşelile trecutului; premierul rus Vladimir Putin a încercat, în schimb, să motiveze atacul armetei sovietice prin condiţiile istorice care dominau acea etapă a secolului 20.

Primul ministru rus a comparat participarea soldaţilor polonezi la invazia Germaniei în Cehia cu atacul armatei staliniste asupra Poloniei. O comparaţie absurdă şi care nu se bazează nicidecum pe un adevăr istoric. În vreme ce polulaţia cehă nu a avut de suferit de pe urma soldaţilor polonezi, Stalin a ordonat arestarea a sute de mii de polonezi, deportaţi, mai apoi, în Siberia. Mai mult, peste 20.000 de ofiţeri ai armatei poloneze - elita acesteia - au fost executaţi în mod barbar la Katyn, din ordinul lui Stalin. Dosarele ce ar putea aduce lumină asupra acestui moment sunt ţinute încă la secret de autorităţile de la Moscova până astăzi.

Întrebat dacă Rusia este de acord cu publicarea dosarelor privind masacrul de la Katyn, premierul Putin a declarat că este pregătit să dea curs solicitărilor în acest sens dacă Polonia va publica la rândul ei dosarele privind atacul ordonat de Hitler asupra Cehoslovaciei. Primul ministru polonez, Donald Tusk a aceptat fără rezerve cererea omologului său rus. Rămâne de văzut dacă Vladimir Putin se va ţine de cuvânt.

Poate tocmai de aceea premierul polonez Tusk a ţinut să adauge după reuniune că: "Marile naţiuni nu au motive să se teamă de adevăr."

Autori: Bartosz Dudek/ M. P.
Redactor: Cristian Stefănescu