Gazul ca o armă. Cât ne va costa războiul? (Spotmedia)

Spotmedia: Suntem în mama crizelor – pandemie, energie și, foarte posibil război. Sunt îngemănate?

Moise Guran: În toate felurile. Până la ora la care este citit acest interviu este posibil ca războiul să fi început deja. Pandemia nu avea cum să nu dea oportunități unor personaje precum Vladimir Putin.

Inflația, nu doar de la noi, are legătură cu pandemia și cu tipărirea de bani pentru a face față crizei sanitare, dar în primul rând cu criza energetică orchestrată din vara anului trecut de Rusia ca “mise en place” pentru o presiune militară când Europa să fie în criză energetică sau cu spaima ei.

Cum ar afecta războiul criza energetică din România?

Dacă vorbim de un război pe scară largă între Rusia și Ucraina, tot ce înseamnă economie va fi în cu totul altă paradigmă. Războiul și sancțiunile inevitabile împotriva Rusiei au potențialul de a reintroduce Occidentul într-o recesiune comparabilă cu cea trăita în 2020, dacă nu mai mare.

Va fi o nebunie pe piețele financiare, ceea ce va opri niște fluxuri de bani inclusiv spre România, cu efecte de la prețul pâinii, la salarii. Vom vedea ce blocaje vor fi în aprovizionarea cu țiței și cu gaze. Cu gazele mai e cum e, că vine primăvara.

Vine pentru populație, nu și pentru economia care le folosește în producție tot anul.

Vine și pentru economie. Ce e mai grav, să dau mai mulți bani pe pâine sau să nu mai am loc de muncă? Creșterea prețurilor poate salva locuri de muncă. O firmă care are cheltuiala mare cu energia are ca singură variantă să crească prețul. Populația suferă, dar celalaltă variantă ar fi să concedieze oameni.

În toate cazurile e rău, dar trebuie ales răul cel mai mic în condiții istorice deosebite.

S-ar putea pune problema unui război între Rusia și NATO?

Nu cred, dar litoralul Mării Negre nu reprezintă o miză pe termen lung pentru Vladimir Putin. Adevărata miză e supraviețuirea Rusiei în condițiile în care UE, care îi furnizează aproape jumătate de buget plătindu-i gazele, s-a hotărât să renunțe pe termen mediu la gaze. Aceea e o amenințare strategică pentru Rusia.

Deci obiectivul lui V. Putin este să spargă unitatea europeană în privința negocierii și contractării gazelor în bloc și să poată negocia abuziv cu unele state și preferențial cu altele. Iar aceste neînțelegeri să se adâncească până la ruperea UE. Acesta este adevăratul lui mobil pe termen mediu și lung.

Până acum însă, cred că Putin a făcut un calcul greșit și mai degrabă a unit UE, a făcut greșeli strategice, chiar disperate. Dar unitatea se va testa în următoarele zile.

Criza energiei din România are și o componentă românească. Importul de gaze și energie electrică e în jur de 25%, restul producție internă. Cum se face totuși că am ajuns la asemenea prețuri copleșitoare?

Explicația e criza politică din România toamna trecută. Există un fond de urgență la dispoziția guvernului, pentru un eveniment neprevăzut cum e și scumpirea gazelor până la nivelul la care un oraș precum Timișoara nu mai poate plăti facturile și copiii nu mai pot merge la școală. Dar dl Cîțu a dat acești bani primarilor PNL.

Mai mult, când au început să crească prețurile energiei, marii producători din România care sunt de stat, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, au avut un boom al profiturilor care se fac venit la bugetul de stat.

Cu acești bani statul putea să apere industria, populația, avea de unde. Statul a făcut mecanismul complet aiurea și în schimb au crescut salariile din administrația publică locală și dl Cîțu a devenit președinte PNL.  

Guvernanții de atunci - care sunt și acum, fără Cîțu premier - au fost extrem de preocupați de rezolvarea meciurilor din și dintre partidele lor, în loc să facă un plan coerent de trecere a iernii în condiții de criză energetică despre care ar fi trebuit să știe.

Citiți interviul integral AICI.