Fracturarea hidraulică, soluția ieșirii din criză?

În Germania perspectiva diminuării severe a cantităţii de gaze livrate de Rusia pune sub semnul întrebării aprovizionarea cu energie termică în sezonul rece. Este de notorietate că anterior incursiunii ruseşti în Ucraina, gazul rusesc asigura mai bine de 50% din necesarul Republicii Federale. 

Dacă Rusia sistează în totalitate livrările de gaz, spun responsabilii guvernamentali, Germania are în vedere umplerea rezervoarelor de gaz prin creșterea importurilor de gaz lichefiat (GNL), repunerea în funcțiune a centralelor pe cărbune dezafectate și amânarea desființării treptate a centralelor nucleare.

De remarcat în context este interesul în creştere față de exploatarea gazelor de șist prin intermediul fracturării hidraulice (fracking), o procedură interzisă în Germania și în alte țări europene din cauza posibilului impact negativ asupra mediului și a climei.

Totuși, unii reprezentanţi ai coaliției de la Berlin, asigurată de social-democrați, ecologiști și liberali, cer ca fracturarea hidraulică să fie luată în considerare ca o potențială soluție la criza gazului.    

Germania vrea gaz, dar nu și fracking

Germania a început deja să construiască infrastructura necesară aprovizionării cu GNL. Însă gazul lichefiat importat din Statele Unite este obținut în principal prin tehnologia fracking, se specifică în acordul încheiat în luna martie între UE și SUA privind livrările. Aceasta deși în 2017 cele mai mari economii ale comunității europene interziseseră utilizarea controversatei metode la ele acasă.

Această interdicție, care ar fi trebuit să fie revizuită în 2021, dar care este încă în vigoare, se aplică depozitelor de gaze de șist "neconvenționale" de mare adâncime, care pot fi extrase doar prin fracturare hidraulică sau fracturare.

Aceasta presupune injectarea unui fluid de fracturare format din apă, nisip și substanțe chimice la o adâncime de până la cinci kilometri în pământ pentru a sparge roca și a extrage gazele.

Acest proces consumă cantități uriașe de apă și riscă să contamineze pânza freatică, aflată deja în declin din cauza secetei din Germania.

În plus, fracturarea eliberează gazul cu efect de seră metan, al cărui impact asupra încălzirii globale pe o perioadă de 20 de ani este de peste 80 de ori mai mare decât cel al CO2, spune Sascha Boden, expert în energie și climă la organizația neguvernamentală Environmental Action Germany.

Cu toate acestea, în Germania este permisă, în condiții stricte, extracția de gaze din zăcămintele "convenționale" și mai ușor accesibile, care acoperă în prezent aproximativ cinci procente din cerere. Însă criticii spun că metoda de extracție este similară fracturării și că a fost etichetată drept convențională doar pentru a sugera că este posibilă o fracturare "bună".

În Germania gazul de șist se găsește mai ales în landurile Saxonia Inferioară și Renania de Nord-Westfalia. Potrivit estimărilor asociației federale BVEG (exploatarea resurselor de gaz natural, petrol și energie geotermală), gazele de șist ar putea acoperi 20% din necesarul actual. Boden susține că doar jumătate din cantitatea extrasă ar renta economic, din cauza costurilor mari cu infrastructura pentru foraj.

Fracking-ul divizează coaliția de la Berlin 

Un sondaj recent arată că numai 27% dintre germani văd în fracking o soluție temporară bună, în vreme ce 81% sunt în favoarea extinderii aprovizionării cu energie eoliană.     

„Germania este o țară dens populată, iar realizarea câtorva zeci de mii de puțuri ar întâmpina o rezistență masivă, ar fi aproape imposibilă“, crede Boden. În opinia liberal-democraților, fracking-ul ar putea fi o cale de ieșire din criza aprovizionării cu energie.

„Fracturarea hidraulică conform standardelor de securitate moderne nu provoacă daune relevante pentru mediu“, declara într-un interviu acordat publicației Welt am Sonntag, în luna iunie, liberalul Torsten Herbst. El consideră discutabilă decizia Germaniei de a sprijini importurile de gaz din SUA concomitent cu interzicerea fracturării hidraulice. 

Holger Weiß, membru al comisiei de experți din Parlament pentru tehnologia fracking, este de părere că „în ziua de azi fracturarea hidraulică poate fi realizată cu un risc rezidual acceptabil“. Ministrul federal al economiei, politicianul ecologist Robert Habeck, care deține și funcția de vicecancelar, a dezavuat prompt perspectiva liberală asupra fracking-ului.   

O altă soluție 

În reacție la susținerea tot mai fățișă a fracking-ului s-au înmulțit solicitările privind tranziția grabnică la energia din surse regenerabile. „Decisiv pentru renunțarea la gaz este să economisim energie şi să asigurăm căldura din surse regenerabile“, susține Gerald Neubauer de la organizația Greenpeace Germania.  

Neubauer spune că ar trebui interzisă încălzirea pe gaz în favoarea unei „campanii masive de promovare a pompelor de căldură, a energiei solare și a izolării caselor“. Planul european de urgență, intrat în vigoare pe 9 august, prevede reducerea consumului de gaz cu 15% în următoarele 9 luni.  

„Industria gazului se folosește fără scrupule de atacul Rusiei pentru a-și promova propriile interese și pentru a face și mai mult profit“, afirmă, referindu-se la fracking și exploatările de gaz, Charly Dietz, membru al grupului de activiști „Ende Gelände“. Grupul a blocat în ultimele săptămâni construirea unui terminal GNL în orașul Hamburg.

Organizațiile profesionale avertizează însă că ofensiva pompelor de căldură, așa cum a fost ea anunțată de executivul federal, necesită, pe lângă eforturi financiare, disponibilitatea unui număr suficient de specialiști capabili să le monteze. Or, în clipa de față, Germania se confruntă, în mai multe domenii de activitate, cu o lipsă acută de forță de muncă înalt calificată.