1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Fericirea, acasă în Finlanda

21 martie 2024

Pentru al șaptelea an la rând, finlandezii au fost desemnați cei mai fericiți oameni. Germania continuă să coboare în ierarhia ”Raportul Fericirii ONU”. Tinerii, în special, nu sunt la fel de fericiți ca în alte țări.

https://p.dw.com/p/4dxG3
fotografie simbol, femeie tânără cu braţele deschise, fericire
Printre ingredientele fericirii se numără: sentimentul de fi în siguranţă, contactele sociale, aşteptările realiste şi iubirea Imagine: picture-alliance/blickwinkel/ADR

Finlanda, iar și iar Finlanda. Când oamenii de știință din întreaga lume, tocmiți de Națiunile Unite, publică anualul ”Raport al Fericirii Mondiale”, primul loc revine mereu Finlandei. Așa s-a întâmplat și în acest an. De altfel, primele patru locuri sunt ocupate de națiunile nord-europene.

Baza studiului o reprezintă sondaje realizate de Gallup, unul dintre cele mai importante institute din lume specializate în cercetarea opiniei publice. De ce iese însă de fiecare dată Finlanda? Dan Ekholm, atașat de presa al Ambasadei Finlandei la Berlin, are o explicație: "Noi, finlandezii, avem în general așteptări foarte scăzute. Avantajul: este mult mai ușor să fii surprins pozitiv. De aceea spunem, în finlandeză: pesimistul nu va fi dezamăgit!"

Experții ONU folosesc produsul național brut al unei țări, adică venitul pe cap de locuitor, ca indicator al fericirii. Dar nu numai. Speranța de viață este, de asemenea, relevantă. La fel și autoevaluările oamenilor cu privire la satisfacția lor de viață, ce cred despre ei înșiși cum arată mediul social și cum estimează sprijinul primit în fazele dificile. Or, în Finlanda, portofelele pierdute pe stradă sunt returnate păgubiților, oamenii se ajută reciproc, serviciile de sănătate şi educaţie sunt de foarte bună calitate şi distribuite echitabil.

Sunt tinerii mai fericiți decât cei mai în vârstă?

Multă vreme, știința a gândit astfel: tinerii sunt mai fericiți, au viața în față, iar pesimismul și nefericirea cresc odată cu vârsta. Între timp s-a descoperit că poți simți fericirea în toate fazele vieții, doar că ceea ce oamenii înțeleg prin fericire se schimbă constant. O modificare de perspectivă de care raportul din acest an ține seamă. Anul acesta, în premieră, s-a pus întrebarea cât de fericiți sunt oamenii de diferite vârste.

Ierarhia se prezintă diferențiat: Lituania se află în fruntea clasamentului copiilor și tinerilor cu vârsta sub 30 de ani, în vreme ce Danemarca are cei mai fericiți cetățeni de peste 60 de ani. De altfel, această categorie de vârstă a și apropiat Danemarca de Finlanda în ierarhia generală. Islanda și Suedia le urmează imediat, iar Norvegia este pe locul șapte. În coada listei, ce cuprinde 143 de țări, se află Afganistan.

Germania și SUA pierd teren

În Germania, oamenii nu sunt mai nefericiți decât în anii precedenți dar: Republica Federală coboară pe locul 24 pentru că alte națiuni (în special unele din Europa de Răsărit) i-au luat fața. Anul trecut, Germania era pe locul 16. Mai ”nefericită” este poziția pe care o ocupă în topul fericirii tinerilor - abia pe locul 47.

România a coborât pe locul 32, cu opt poziții sub anul trecut. Iar Statele Unite au ieșit, pentru prima oară de când se calculează indexul fericirii (din 2012), în afara top 20 și se află pe 23. Și în SUA, bunăstarea tinerilor sub 30 de ani a fost mult mai mică (locul 62) în comparație cu alte țări.

Națiunile Unite au desemnat ziua de 20 martie drept Ziua Mondială a Fericirii. Ideea a venit din micul stat asiatic Bhutan, unde nu se măsoară doar produsul național brut, ci și fericirea națională brută.

Ucigașul fericirii germane: creșterea economică lentă

Ce se întâmplă însă în Germania? Nu ar trebui ca oamenii să fie mai fericiți într-una dintre cele mai bogate țări ale lumii?

Profesoara de sociologie Hilke Brockmann, de la Universitatea privată Constructor din Bremen, cercetează de multă vreme fericirea umană și explică pentru DW că recenta creștere economică slabă ar fi putut contribui la pierderea de turație a fericirii germanilor: ”Țineți cont că statul german nu este deosebit de generos. Politica de austeritate dusă în Germania nu este cu siguranță deosebit de propice fericirii. Iar deficiențele de funcționare a infrastructurii publice nu contribuie nici ele neapărat la fericire".

Socioloaga din Bremen atribuie fericirea popoarelor nordice, statelor prospere  generoase: "Asta creează şi un fel de solidaritate de bază, care poate lipsește în statele sociale conservatoare precum Germania”.

Războiul și experiența istorică germană

De fapt, datele din Raportul Fericirii publicate în 2024 au fost culese în perioada 2021 - 2023, anii în care pandemia de coronavirus era încă prezentă iar Rusia invada Ucraina. ”Poate că publicul german a reacționat mult mai sensibil la izbucnirea războiului decât alte națiuni datorită istoriei noastre”, estimează Brockmann.

Germania are o experiență istorică deosebită datorită a două războaie mondiale pierdute iar ”această situație poate afecta o comunitate. Poate că de aici rezultă și această teamă germană”.

Grijile vârstei de mijloc

În vreme ce, în general, în toate țările, tinerii și bătrânii sunt mai predispuși să simtă fericirea, e foarte posibil ca mulți oameni aflați la vârsta de mijloc să-și fi risipit din așteptările pe care le-au avut la începutul vieţii adulte, una care s-a dovedit a fi nu tocmai împlinită, sugerează Brockmann.

În plus, ”foarte importanți pentru sentimentul de bunăstare sunt partenerii de viață”. Or, la vârsta mijlocie, ”aceste parteneriate sunt de obicei puțin mai vechi, mai uzate, mai preocupate de cotidian iar asta nu înseamnă întotdeauna fericire”.

Un contract de închiriere de 19 pagini

Atașatul finlandez de presă la Berlin, Dan Ekholm, reflectă la ce fac conaționalii săi mai bine decât germanii: ”Încrederea între oameni este cu adevărat importantă. Totul devine mai ușor, mai eficient și mai puțin birocratic atunci când există încredere. Când am venit în Germania a trebuit să semnez un contract de închiriere care avea 19 pagini. În Finlanda ar avea doar o pagină”.

Diplomatul finlandez le dă germanilor și unele recomandări: "Nu rămâneți mereu ancorați în vremurile trecute, presupuse a fi fost mai bune. Reduceți birocrația, Petreceți mai mult timp în natură. Și mergeți la saună". Uneori chiar nu este nevoie de prea multe pentru a fi fericit.