Eșuarea protestului cu porumbei și pericolul rusesc

Ofensiva diplomatică fără precedent a Chișinăului țintește deschiderea negocierilor de aderare la UE până la sfârșitul acestui an și aderarea până în 2030. Acest obiectiv irită Rusia, care încearcă să blocheze drumul Moldovei spre UE prin operațiuni specifice războiului hibrid.

Atât timp cât Ucraina rezistă și este scut pentru Moldova, Rusia nu poate ataca militar Moldova, dar uneltește înlocuirea actualei guvernări pro-europene de la Chișinău cu una loială și coruptă. Partenerii Rusiei în Moldova sunt foștii politicieni fugari, care au jefuit țara sub regimul Plahotniuc-Dodon. Unii au fost incluși în listele de sancțiuni ale SUA și Marii Britanii(nu și a UE), dar extrădarea lor în Moldova întârzie.

Moldova cere UE sancționarea oligarhilor fugari care ajută Kremlinul

Cele mai mari pericole pentru Moldova sunt acum războiul din Ucraina vecină, corupția din justiție și forțele interne controlate de Rusia, inclusiv administrația separatistă de la Tiraspol. Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, se află zilele acestea la Bruxelles, unde discută cu oficialii europeni despe aceste riscuri de securitate. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de Securitate, Josep Borell, a menținat după o întâlnire avută cu șeful diplomației moldovene că UE ar putea institui o misiune civilă de securitate în Moldova, care va ajuta autoritățile să facă față interferențelor și eforturilor de destabilizare.

„Republica Moldova va rămâne ferm ancorată în efortul de aderare la UE și va lucra alături de și cu sprijinul prietenilor externi pentru a-și păstra și fortifica pacea, democrația și parcursul european”, a menționat Nicu Popescu la Bruxelles. În cadrul Consiliului de Afaceri Externe, el a cerut UE să-i sancționeze pe oligarhii moldoveni care ajută Moscova și care se ascund de justiție. O cooperare mai strânsă între țări „pentru tragerea la răspundere a marilor corupți” fugiți din Moldova a cerut la München, în cadrul Conferinței de Securitate, și președinta Maia Sandu. „UE trebuie să impună sancțiuni împotriva oligarhilor fugari moldoveni, care, după ce au jefuit Moldova ani la rând, încearcă acum să destabilizeze țara şi să saboteze procesul de aderare la UE în tandem cu Rusia”, a menționat Popescu.

Solicitarea de demilitarizare a Transnistriei, sare în ochi pentru Rusia

Noul premier moldovean Dorin Recean, care anterior a deținut funcția de consilier prezidențial pe probleme de securitate și apărare, a menționat marți că, de la începutul invaziei asupra Ucrainei, Rusia a pus în aplicare mai multe planuri de destabilizare a Moldovei. El a făcut declarația în contextul ultimei afirmații a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, despre planul Moscovei de a deschide un nou front contra Ucrainei cu utilizarea Aeroportului Internațional Chișinău. Zelenski a vorbit despre acest plan într-un interviu pentru „La Repubblica”.

Premierul Recean a spus că Chișinăul știe și despre acest plan rusesc și că „au fost consilidate capacitățile”. „Suntem pregătiți pentru orice scenariu de subminare a securității Republicii Moldova”, a menționat prim-ministrul. Cu această ocazie, el a reiterat necesitatea demilitarizării regiunii transnistrene – un deziderat enunțat tranșant și în ziua învestirii guvernului Recean. Au urmat amenințări din partea unor oficiali ruși cu „extinderea operațiunii militare speciale” a Rusiei și asupra Republicii Moldova. Dorin Recean a menționat marți, 21 februarie, că Rusia și-a asumat în repetate rânduri angajamentul de a-și retrage munițiile și soldații din stânga Nistrului. „Prin urmare, trebuie să ne asigurăm că Rusia își respectă acest angajament. Obiectivul nostru este să asigurăm pacea și stabilitatea, inclusiv în partea stângă a Nistrului”, a menționat Recean.

Poziție tranșantă a Chișinăului: Nu avem ce discuta cu Putin și regimul lui

Noul prim-ministru al Republicii Moldova are o poziție foarte tranșantă în raport cu Rusia. El a spus că nu are ce discuta cu Vladimir Putin sau cu alți oficiali de la Moscova până când Rusia nu încetează războiul sângeros din Ucraina și nu-și retrage armamentul și trupele din Transnistria. Recean a spus că nu a primit, dar nici nu a așteptat felicitări de la Kremlin în legătură cu învestirea sa în funcție.

Kremlinul a reacționat rapid la insistența premierului moldovean de demilitarizare a regiunii transnistrene. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că oficialii moldoveni „ar trebui să fie mai prudenți în privința prezenței pacificatorilor ruși în regiunea transnistreană”. Asta deși nimeni de la Chișinău nu s-a referit, în declarațiile lor, la așa-numiții „pacificatori” ruși de la Nistru, ci la militarii GOTR (grupul operativ de trupe ruse), care staționează în Moldova fără acordul Chișinăului și contrar statutului de neutralitate al Moldovei. „Relațiile noastre cu Moldova sunt deja destul de tensionate. Conducerea Moldovei se axează de fiecare dată pe tot ceea ce este anti-rusesc, alunecă în isteria anti-rusească”, a continuat Peskov.

Pași concreți spre UE

„Federației Ruse nu-i convine actuala conducere a Republicii Moldova. Rusia vrea ca Moldova să fie un stat slab, șantajabil și cu cetățeni săraci”, a menționat europarlamentarul român Siegfried Mureșan, care s-a aflat zilele acestea la Chișinău, la Adunarea Parlamentară „Euronest” – un forum format din membri ai Parlamentului European și parlamentari din Ucraina, Moldova, Georgia, Armenia și Azerbaidjan. La finalul reuniunii a fost votată o rezoluție prin care participanții au cerut Comisiei Europene și Consiliului UE să facă demersurile necesare pentru începerea negocierilor de aderare cu Republica Moldova și Ucraina până la sfârșitul anului 2023. În rezoluție se solicită integrarea graduală a Republicii Moldova și Ucrainei în Piața Unică Europeană înainte de finalizarea negocierilor de aderare.

Conform datelor Ministerului Economiei de la Chișinău, valoarea schimburilor comerciale (importuri și exporturi) dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, în 2022, a constituit 6,2 miliarde de dolari - cu 36,24% mai mult comparativ cu anul 2021. Datele oficiale mai arată că 70% din exporturile companiilor din regiunea transnistreană au ajuns, în 2022, în UE – o creștere de 10,2% comparativ cu indicatorii anului 2021. Principalele țări din Uniunea Europeană cu care regiunea transnistreană are schimburi comerciale sunt România, Polonia, Italia, Germania și Slovacia.

Regimul separatist de la Tiraspol și tactica șarpelui veninos

Administrația separatistă pro-rusă de la Tiraspol acuză însă Chișinăul de „genocid” din cauza unei legi votate recent, care prevede ani mulți de pușcărie pentru separatism. Moscova, dar și exponenții regimului separatist de la Tiraspol au avertizat că această lege ar putea conduce la „escaladarea tensiunilor și destabilizarea sistemului regional de securitate”. Un alt reproș al exponenților regimului separatist de la Tiraspol la adresa conducerii Republicii Moldova este că, după izbucnirea războiului din Ucraina, Chișinăul refuză orice negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean.

Autoritățile moldovene invocă tot mai des existența unor pericole reale de escaladare a situației militare și hibride în Moldova și monitorizează atent grupările politico-criminale coordonate de Rusia. Faptul că protestul cu oameni aduși organizat duminică la Chișinău de către forțele pro-ruse s-a încheiat cu lansarea porumbeilor păcii nu înseamnă că pericolul a trecut. Pur și simplu acest plan al Rusiei de destabilizare a Moldovei a fost dejucat cu câteva zile înaintede către președinții Volodimir Zelenski și Maia Sandu. Propaganda internă pro-rusă din Moldova a preluat și încearcă să acrediteze ostentativ în ultimele zile teza lansată de ministrul rus de Externe, precum că Maia Sandu și PAS nu mai reprezintă Moldova și că ar fi împinși de Occident ca să transforme țara în „a doua Ucraină”.