Se grăbește aderarea la UE a Ucrainei, Moldovei și Georgiei?

Procedurile complexe de aderare la Uniunea Europeană durează ani întregi, uneori chiar decenii. Pentru țările care au trimis cele mai recente cereri de aderare - Ucraina, Georgia și Republica Moldova - ar putea ca lucrurile să meargă mai repede, cel puțin în primii pași ai procesului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat o procedură de urgență de aderare la UE după ce țara sa a fost atacată militar de Rusia. O astfel de procedură de urgență nu este însă prevăzută în tratatele comunitare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a atras deja atenția că, pentru a putea fi primite în Uniune, Ucraina, Georgia și Republica Moldova trebuie să îndeplinească mai întâi criterii privind stabilitatea politică, respectarea statului de drept și capacitatea de performanță economică. Din perspectiva Comisiei Europene, nu este posibilă o aderare imediată. "Nu putem renunța la criteriile de primire în Uniunea Europeană. Am semnat cu toții tratatele iar acestea prevăd precondiții ce trebuie îndeplinite", a declarat von der Leyen într-un interviu la postul de radio Deutschlandfunk.

Direct cu statut de candidat?

Președintele polonez Andrzej Duda s-a pronunțat totuși, imediat după pornirea invaziei ruse în Ucraina, în favoarea unei proceduri rapide de integrare. "Polonia sprijină primirea rapidă a Ucrainei în UE. Statutul de candidat trebuie acordat direct iar negocierile de aderare trebuie demarate imediat după aceea. Ucraina trebuie să primească și acces la fondurile de reconstrucție ale UE", a cerut Duda. Unele țări membre din estul Europei sprijină o procedură rapidă de aderare.

Președinta CE Ursula von der Leyen afirmă acum clar că Ucraina ar trebui să facă parte din UE - dar nu se știe cum și când. "Nu există nicio îndoială că oamenii curajoși din Ucraina aparțin familiei noastre europene. Ei apără valorile noastre", a spus von der Leyen.

Cele 27 de state membre au căzut deja de acord să accepte cererile de aderare înaintate de Ucraina, Gerogia și Moldova și să le trimită mai departe spre verificare Comisiei de la Bruxelles. Președintele Consiliului European, Charles Michel, care va conduce summitul UE de joi și vineri de la Paris, a confirmat că reuniunea se va concentra pe cererile de aderare prezentate de cele trei țări din Parteneriatul Estic al UE.

Procesul poate dura mai mulți ani

Verificarea unei cereri de aderare de către Comisia Europeană durează de regulă până la 18 luni. Apoi, statele respective primesc statutul de candidați. Aceasta înseamnă că UE ia serios în considerare primirea în rândurile sale a țărilor respective. Dar mai pot trece apoi ani mulți până la începerea efectivă a negocierilor de aderare. Totul depinde de măsurile de reformă luate de țările candidate și de disponibilitatea statelor membre de a avansa procesul de extindere a blocului comunitar.

În prezent, patru state din Balcanii de Vest și Turcia au statut de candidați. Cu Serbia și Muntenegru se desfășoară negocieri de aderare, în timp ce Macedonia de Nord și Albania așteaptă încă demararea acestor negocieri. Bosnia-Herţegovina și Kosovo nu au primit deocamdată nici măcar statutul de candidați, deși Bosnia-Herțegovina, de exemplu, a făcut cererea de aderare deja în 2016. Kosovo a anunțat în decembrie 2021 că va face în curând cererea, chiar dacă unele țări din UE nu recunosc oficial statul Kosovo. Negocierile de aderare cu Turcia au fost înghețate în 2016, din cauza regimului autocrat instituit de președintele Recep Tayyip Erdogan.

UE este legată de Ucraina, Georgia și Moldova prin "acorduri de asociere", care au scopul de a apropia aceste țări de standardele comunitare. Nu există însă o garanție că aceste acorduri vor duce în cele din urmă la acordarea statutului de candidat la aderare. Cele trei țări sunt incluse în "politica de vecinătate" a UE, la fel ca Armenia, Azerbaidjan și Belarus. Cu cea din urmă, relațiile au fost însă suspendate. Ursula von der Leyen arată că relațiile cu Ucraina, Georgia și Moldova nu încep de la zero. "Este un proces care deja a început și care acum va fi dus mai departe cu toată intensitatea."

Decizia aparține statelor membre

Parlamentul European a adoptat săptămâna trecută o hotărâre prin care s-a pronunțat în favoarea începerii acțiunilor de acordare a statutului de candidat pentru Ucraina. Procesul urmează să se orienteze după prevederile tratatelor comunitare. Integrarea Ucrainei în piața unică europeană ar urma să fie desfășurată de asemenea în paralel. Hotărârea Parlamentului European nu vorbește însă deloc de vreo procedură de aderare de urgență.

Procesul de aderare depinde în mare parte și de voința celor 27 de state membre. Bulgaria blochează în prezent negocierile de aderare cu Macedonia de Nord, din cauza unei dispute privind limba și istoria țării. Olanda și Franța au rețineri în privina negocierilor cu Albania, din cauză că infracțiunile și corupția sunt la un nivel prea ridicat în țara respectivă.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat la semnarea cererii de aderare: "Vrem să trăim în pace și libertate și să fim parte a lumii libere. Anumite decizii au nevoie de timp, altele trebuie luate rapid și cu hotărâre, pentru a profita de posibilitățile disponibile într-o lume aflată în schimbare." Țările candidate din Balcani, care așteaptă de ani întregi progrese în negocierile de aderare, s-ar putea simți tratate nedrept, dacă Ucraina, Georgia și Moldova vor putea sări anumiți pași în procesul de aderare, din cauza atacurilor și amenințărilor venite de la Moscova.