Europa de Sud-Est, neafectată, deocamdată, de criza financiară
13 octombrie 2008Oarecum diferit pare să gândească Vladimir Preveden, manager la Roland Berger Strategy Consultants, Croaţia. Compania Roland Berger Strategy Consultants este una dintre cele mai importante în domeniul consultanţei strategice, fiind prezentă în 24 de ţări.
Într-un interviu acordat Deutsche Welle, Preveden a precizat că repercusiunile crizei financiare internaţionale asupra sistemului bancar din Europa de Sud-Est nu vor fi nici pe departe atât de grave precum s-a crezut iniţial. „Băncile din această regiune nu sunt încă afectate de criză. După estimările mele, în Europa de Sud-Est, situaţia sistemului bancar este una relaxată. Acest punct de vedere a fost de altfel confirmat şi de concluziile discuţiilor pe care le-am avut cu diverşi directori de bancă şi reprezentanţi ai unor instituţii financiare. Efectele crizei financiare nu vor fi nicidecum foarte grave şi se vor face simţite cu întârziere în sud-estul continentului european.”
Motivul principal pentru care sistemul bancar din Europa de Sud-Est pare a fi „iertat” de turbulenţele financiare internaţionale este acela că cele mai multe bănci din regiune aparţin marilor bănci europene. Or, aceste bănci au implementat reguli foarte stricte de creditare. Această măsură s-a dovedit a fi foarte salutară, mai spune Preveden.
În ceea ce priveşte siguranţa economiilor populaţiei, reprezentantul Roland Berger Consultants consideră că datorită rezervelor financiare însemnate, băncile sunt în măsură să ofere garanţii solide deponenţilor. „Dacă vorbim despre Balcani, trebuie spus că în ţări precum Serbia, Bulgaria, Macedonia sau Bosnia, economiile nu se află în bănci, ci sunt plasate în regim privat, ceea ce înseamnă că nu sunt nicicum afectate de criza financiară.”
Tranşant şi fără echivoc, Vladimir Preveden şi-a exprimat îndoiala cu privire la capacitatea guvernelor sud-est europene de a aplica măsuri de redresare a sistemului bancar similare celor din Statele Unite, respectiv din Occident. „Chiar şi dacă acest lucru ar fi fost imperios necesar, guvernele acestor ţări nu ar fi avut capacitatea de a interveni pe piaţa financiară. Şi asta din două motive. Pe de-o parte, guvernele din regiune sunt datoare vândute. Priviţi cazul Croaţiei. Această ţară are o datorie de stat ce însumează 90% din produsul intern brut al său.”
Într-o asemenea situaţie o nouă tranşă de împrumuturi ar fi fost de neconceput. Oricum, spune specialistul de la Roland Berger Consultants, Uniunea Europeană n-ar fi văzut cu ochi buni astfel de măsuri.
Europa de Sud-Est nu pare a fi aşadar - cel puţin deocamdată – afectată de furtunile financiare ce-au cuprins sistemul bancar american. În această parte a bătrânului continent, în mare lor majoritate, oamenii percep criza financiară ca pe ceva rău care se întâmplă în America. Provocarea principală ar putea apărea în lunile următoare. Dacă băncile centrale din regiune vor începe să se resimtă, consecinţele acestui fapt ar putea fi, într-adevăr, dintre cele mai neplăcute.
Deocamdată însă, asigură Vladimir Preveden, „nu este nici vorbă de aşa ceva.”