1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Europa alunecă spre dreapta, dar centrul rezistă

10 iunie 2024

La Paris și Berlin, partidele de extremă dreaptă au dat lovituri sistemului, dar nu au reușit să deraieze majoritatea centristă din Parlamentul European.

https://p.dw.com/p/4gqxW
Belgia Bruxelles | Ursula von der Leyen la sediul PPE
Președinta CE Ursula von der Leyen se adresează suporterilor PPE la Bruxelles în seara alegerilorImagine: Piroschka van de Wouw/REUTERS

Succesele spectaculoase înregistrate de partidele de extremă dreapta din Franța și Germania nu au reușit să răstoarne majoritatea de centru din Parlamentul European: rezultatele difuzate duminică seara o plasează pe Ursula von der Leyen în postura de a revendica un nou mandat de președintă a Comisiei Europene, până în 2029. "Am câștigat alegerile europene. Suntem de departe cel mai puternic partid. Suntem ancora stabilității", le-a declarat politiciana conservatoare jurnaliştilor care așteptau în Parlamentul European de la Bruxelles afișarea primelor prognoze din cele 27 de țări ale Uniunii. "Centrul ține".

Partidul Popular European (PPE), familia de centru-dreapta din care face parte creștin-democrata germană, a obținut 184 din cele 720 de locuri, conform previziunilor intermediare. Pe locul doi s-a situat grupul socialiștilor și democraților (S&D, de centru-stânga), ușor slăbit față de precedentul legislativ, cu 139 de parlamentari, urmat de liberalii de la Renew, cu un contingent drastic redus la 80 de eurodeputați.

”Vom construi un bastion împotriva extremelor din stânga și din dreapta”, le-a spus von der Leyen (65 de ani) susținătorilor PPE cărora li se adresa, însă și alegătorilor de centru-stânga și liberali. Doar un mesaj de acest fel nu este însă suficient: șefa Comisiei va avea mult de lucru pentru a-și continua agenda.

Berlin Afd bucurie după alegerile europene
AfD a câștigat teren, dar rămâne izolată în Parlamentul EuropeanImagine: FILIP SINGER/EPA

După săptămâni de speculații despre o alunecare către extrema-dreaptă, seria de rezultate individuale uimitoare pentru Adunarea Națională din Franța, Partidul Libertății din Austria și Alternativa pentru Germania nu s-a concretizat, în cele din urmă, într-o schimbare imediată a peisajului politic european. Dar cu mai mulți deputați de extremă-dreapta în legislativul comunitar decât oricând înainte, vocile lor vor trebui ascultate în viitor.

Efectul votului european la Paris

După patru zile de în care aproape 180 de milioane de oameni au votat în toate cele 27 de țări ale UE, marele șoc al nopții a venit de la Paris, unde președintele Emmanuel Macron a convocat alegeri parlamentare anticipate chiar înainte ca bilanţul oficial final al scrutinului european să fie publicat.

Partidul său centrist pro-european Renaissance (Renașterea) a obținut doar 15% din voturi, fiind zdrobit de Rassemblement National (RN, Adunarea Națională), formațiune radicală de dreapta, la care s-au dus peste 30% din voturile exprimate în Franța.

Franța Emmanuel Macron dicurs TV despre alegeri anticipate
Președintele Franței Macron a anunțat alegeri anticipate din cauza rezultatelor slabe obținute de partidul său la europarlamentareImagine: Ludovic MARIN/AFP

"Am decis să vă redau alegerea prin vot a viitorului nostru parlamentar. Prin urmare, dizolv Adunarea Naţională (camera inferioară a Parlamentului de la Paris - n.red)", a transmis Macron într-un mesaj televizat adresat naţiunii. ”Partidele de extremă dreapta [...] progresează peste tot pe continent. Este o situație cu care nu mă pot resemna”.

Este un pariu uriaș pentru Macron, care, se pare, încearcă să recâștige controlul asupra țării. Alegătorii francezi vor merge din nou la urne pe 30 iunie și 7 iulie, cu doar câteva săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de la Paris. Poziția prezidențială a lui Macron este, tehnic, sigură pentru moment, deoarece a fost reales șef al statului în 2022, chiar într-o confruntare directă cu Marine Le Pen, candidata RN.

Extrema dreaptă exuberantă, dar deocamdată divizată

La Paris, Le Pen a salutat imediat anunțul lui Macron. ”Suntem gata să exercităm puterea, dacă francezii ne acordă încrederea în aceste alegeri”, promite politiciana. ”Suntem pregătiți să transformăm țara, să apărăm interesele francezilor, să oprim migrația în masă”. Este foarte probabil ca Le Pen să intre din nou în cursa prezidențială, pentru scrutinul din 2027, chiar dacă RN este condus acum de un membru al Parlamentului European, Jordan Bardella, în vârstă de doar 28 de ani.

Au existat motive de sărbătoare în ambele grupuri europarlamentare radicale de dreapta, ECR, național-conservator, și ID, de extremă, deși creșterile au fost mai modeste decât se anticipa. Cele două familii politice vor dispune în viitorul legislativ comunitar de 73, respectiv 58 de locuri iar în afara lor se preconizează că tabăra populiștilor radicali de dreapta să mai includă și 15 eurodeputați neafiliați, proveniți de la Alternativa pentru Germania. Gruparea a devenit a doua cea mai mare forță politică federală, după creștin-democrații lui von der Leyen, în ciuda câtorva scandaluri care i-au afectat reputația. AfD rămâne însă fără afiliere la Bruxelles: partidul a fost exclus din grupul ID luna trecută, după ce candidatul său principal, Maximilian Krah, a șocat Franța și a enervat-o pe Marine Le Pen relativizând crimele comise de trupele naziste SS în Al Doilea Război Mondial. În plus, Krah a fost acuzat că ar fi agent de influență al Rusiei iar principalul său consilier a fost pus sub anchetă pentru spionaj în favoarea Chinei.

Dacă extrema dreaptă, acum intens divizată, poate forma o coaliție largă pentru a-și maximiza influența, situația va fi de larg interes în săptămânile următoare. ”Cei mai mari câștigători ai acestor alegeri sunt cele două familii de dreapta radicală”, a comentat pentru DW analistul Pawel Zerka, de la think tank-ul Consiliul European pentru Relații Internaționale (European Council on Foreign Relations, ECFR). ”În mod colectiv, incluzând partide neafiliate precum AfD și Fidesz (al premierului Ungariei Viktor Orban - n.red), par să depășească pragul de o treime de locuri, ceea ce le permite să obstrucționeze activitatea PE”.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a insistat pentru această abordare în ultimele săptămâni. Partidul ei Fratelli d’Italia este pe primul loc în peninsulă, la fel cum Partidul Libertății s-a impus în Austria. La Varșovia, fostul prim-ministru polonez și lider al formațiunii național-conservatoare Lege și Justiției, Mateusz Morawiecki, a declarat pentru DW că partidul său nu o va sprijini pe von der Leyen pentru un nou mandat în funcția de președinte al Comisiei Europene.

Verzii, în scădere

În Germania, Partidul Social Democrat (SPD), al cancelarului Olaf Scholz, s-a clasat pe locul al treilea, realizând cel mai slab rezultat din istoria alegerilor europene. Partenerii din guvernul de coaliție federală al lui Scholz, Verzii ecologiști, au suferit de asemenea o înfrângere grea - un minus de nouă locuri față de cele 25 pe care le au acum în legislativul comunitar. De altfel, ”valul verde” european de mandate câștigate în 2019 de ecologiști (71, un record) s-a cam spart, pierederea consemnată după votul de ieri fiind de 19 locuri.

Co-liderul Verzilor europeni, Bas Eickhout, și-a exprimat speranța că partidul său poate face în continuare parte din coaliția majoritară de la Bruxelles și Strasbourg, avertizând că este în joc viitorul politicilor emblematice ale UE în materie de climă și că ”singura coaliție democratică de încredere și stabilă posibilă este cea cu verzii”.

Și grupul S&D, de centru-stânga, al doilea ca număr de mandate, și-a anunțat duminică intenția de a lucra pe mai departe cu von der Leyen într-un al doilea mandat la șefia executivului comunitar. ”Suntem deschiși unei cooperări puternice cu toate forțele democratice din acest parlament”, a declarat Nicolas Schmit, cel care a fost candidat principal al familiei politice pentru conducerea executivului european. Von der Leyen a fost însă acuzată de concurenții ei politici, inclusiv de S&D, că a curtat forțele de dreapta în timpul campaniei sale.

Se estimează că stânga post-comunistă ar fi pierdut un loc și că ar fi rămas, conform prognozelor, cu 36 de mandate.

Ce urmează?

”Lecția cheie din aceste alegeri pentru Parlamentul European este că ele pot influența foarte mult politica națională din statele UE”, constată Zerka, de la ECFR. Dovadă stă anunțul electoral anticipat al lui Macron, dar și demisia premierului belgian Alexander De Croo, al cărui partid liberal flamand este cotat slab în prognoze, în comparație cu forțele separatiste.

În săptămânile următoare, von der Leyen va încerca să obțină reconfirmarea majorității eurodeputaților pentru un al doilea mandat ca președintă a Comisiei Europene. Șansele ei par mai mari după estimările de duminică seara, dar nu îi va fi simplu deloc.

Campania electorală a fost marcată de dezinformare online și chiar de o serie de atacuri fizice violente la adresa politicienilor de pe tot spectrul politic, inclusiv o tentativă de asasinare a premierului slovac Robert Fico.

Votul în toate cele 27 de țări ale UE s-a încheiat duminică seara la 22:00, ora României. Proiecțiile furnizate de Parlamentul European sunt încă supuse revizuirii, în așteptarea încheierii numărătorilor oficiale. Dar estimările au pregătit deja scena pentru săptămâni intense de negoț politic și de construire a unor noi alianțe, înainte de prima ședință a viitoarei legislaturi, programată pentru 16-19 iulie.

Adaptare după un articol publicat pe DW-English.

Corespondenta DW Ella Joyner
Ella Joyner Corespondentă DW la Bruxelles