Este bulevardul Sonnenallee din Berlin atât de periculos?

Aglomeratul bulevard cu patru benzi de circulaţie din cartierul berlinez Neukölln, cu a sa proporţie ridicată de imigranţi şi străini, este supranumit "strada arabă", iar simboluri arabe şi steaguri ale unor ţări din Orientul Mijlociu se întâlnesc la tot pasul, în vitrinele prăvăliilor, în faţa cafenelelor, caselor de pariuri şi restaurantelor unde se vinde falafel.

Artera de circulaţie şi-a dobândit reputaţia negativă în 2006, când profesorii de la şcoala de cartier Rütli-Schule, au publicat în presă un semnal de alarmă şi au cerut ajutor, afirmând că elevii lor, de mare diversitate etnică şi culturală, au scăpat de sub orice control.

Dubioasa reputaţie a zonei a fost întărită de o serie de relatări recente apărute în mass media germane, privind clanurile arabe de crimă organizată, care au inspirat şi seriale de televiziune cum ar fi "4 blocuri", foarte prizat, şi care aminteşte de filmele americane "Naşul" sau "Clanul Soprano". Acesta este bulevardul Sonnenallee în ficţiune şi în mass media. Dar locuitorii spun că realitatea este alta.

Ameninţări reale şi imaginare

"Vă rog, uitaţi de acele seriale", spune Hanadi Mourad, o imigrantă din Liban, care trăieşte în Neukölln de decenii. Ea activează în cadrul unei organizaţii, informând femei musulmane despre oportunităţi educaţionale şi de carieră existente în Berlin.

Contrar percepţiei că Sonnenalle ar fi dominată de clanuri siriene, comunitatea sa arabă este foarte diversă, incluzând numeroşi libanezi şi palestinieni stabiliţi acolo în anii 1970-1980. Mai mult decât atât, un sfert din oamenii cu cetăţenie străină sunt originari din Turcia, şi doar 13 la sută dintre ei provin din ţări arabe. Totodată, numeroşi locuitori se tem mai puţin de criminalitatea acestor grupuri, principala "ameninţare străină" fiind în ochii lor achiziţiile imobiliare operate de investitori din afara Berlinului, care au drept consecinţă scumpirea costului vieţii.

Între vegan şi halal

Mourad povesteşte că a lucrat odinioară ca ghid turistic, arătând germanilor bogaţi din sudul ţării, din München sau Stuttgart, exoticul cartier muncitoresc şi multicultural Neukölln. "Acum toţi aceia trăiesc aici", spune ea, glumind pe jumătate. Criza financiară globală din 2008 a provocat o goană după achiziţii imobiliare ieftine în Berlin, operate de investitori din Germania, Europa şi restul lumii. Iar Neukölln a fost o ţintă deosebit de atrăgătoare. Drept rezultat, chiriile s-au dublat în ultimii 10 ani. Locuitorii plătesc acum în medie 37 la sută din venitul lor pentru spaţiul locativ, dar există şi numeroşi oameni, mai puţin norocoşi, care cheltuie mai mult de jumătate din venit în acelaşi scop.

Influxul de capital are, însă, şi aspecte pozitive. După ce a fost renovată din temelii, şcoala Rütli a devenit Rütli Campus, oferind şi cursuri universitare. În plus, Neukölln a întrecut cartierele Prenzlauer Berg şi Kreuzberg, devenind destinaţia de top din capitala Germaniei pentru hipsteri urbani şi tineri întreprinzători. Acest fapt nu a scăpat atenţiei oamenilor de afaceri turci şi arabi, care încearcă acum să-şi atragă noua clientelă, mai cu dare de mână. După cum a explicat Cordula Heckmann, directoarea Rütli Campus, Sonnenalle de astăzi trăieşte "între vegan şi halal".

'Toleranţă greşit înţeleasă?'

Totuşi, incontestabil, atmosfera este pe Sonnenallee mult mai agresivă şi intimidantă pentru cei care nu trăiesc acolo, comparativ cu cartierele mai selecte ale Berlinului. Grupuri de tineri se strâng pe la colţ de stradă discutând zgomotos iar traficul este constant aglomerat şi agresiv. Frecvent se aud sirenele maşinilor de poliţie şi ambulanţelor precum şi claxoanele automobiliştilor nemulţumiţi că şi-au găsit maşina blocată pe banda de parcare. Bulevardul nu poate fi descris ca un model de integrare. Locuitori arabi şi non-arabi confirmă că interacţiunea între grupurile din care fac parte este minimă. Mai mult decât atât, acolo există cu adevărat societăţi paralele. În opinia lui Karsten Woldeit, purtător de cuvânt în materie de politică internă al partidului populist de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), una din cauzele criminalităţii este "insuficienta voinţă de integrare în rândul oamenilor din anumite cercuri culturale. Mulţi ani în şir nu ne-am ocupat de această problemă, în numele unei toleranţe greşit înţelese, şi acum ne confruntăm cu urmările amare ale acestei politici", a subliniat Woldeit.

Nu se ştiu multe despre clanuri

Să fi devenit această parte a cartierului Neukölln cu adevărat un fel de zonă în care nu e recomandabil să pătrunzi, controlată de clanuri arabe de crimă organizată, aşa cum o descrie serialul "4 blocuri"? Din statisticile poliţiei nu reiese aşa ceva. Autorităţile au calculat o rată a criminalităţii de 22.000 de incidente la 100.000 de locuitori. Este o rată foarte ridicată la nivelul oraşului Berlin, dar există alte cartiere, cum ar fi Alexanderplatz sau cartierul guvernamental, unde rata criminalităţii este şi mai mare, deşi acolo nu locuieşte o populaţie arabă comparabil de numeroasă. Autorităţile spun că nu se ştiu prea multe despre presupusele structuri ale clanurilor criminale arabe şi de aceea nu se poate generaliza pe acest subiect. "Eu nu dau curs argumentelor AfD", afirmă Peter Diebel, comandantul Secţiei de Poliţie 54, care include pe raza sa şi Sonnenallee. "Eu nu ştiu cine este în principal implicat în acest gen de criminalitate. Şi nu văd de ce ar putea inabilitatea de integrare juca un rol pentru că nu sunt suficient de familiarizat cu acest cerc de oameni în ansamblul său."

Cercetătorii au ajuns la concluzia că, în prezent, ideea de criminalitate de clan este mai mult o ipoteză decât un fapt dovedit. Criminalistul Robert Pelzer, profesor la Universitatea Tehnică (TU) din Berlin, spune că subiectul este "foarte distorsionat" şi vina aparţine mass media. "Percepţia oamenilor este influenţată de relatări privind criminalitatea, lipsite de orice bază empirică", a declarat el pentru DW. În opinia sa, autorităţile abia au început să-şi facă o imagine despre situaţia concretă existentă la fața locului.