Egiptenii protestează împotriva fraudelor la urne

La cartierul general de campanie al candidatului Mohammed Mursi, aflat în centrul capitalei Cairo, simpatizanţii Frăţiilor Musulmane sunt încredinţaţi că vor câştiga. Mursi tocmai a susţinut marţi un discurs în faţa presei adunată într-un hotel de lux. Mursi a demonstrat că este un bun orator, convingător, demn şi totuşi modest. Un politician cu carismă.

Mursi are însă acum dificila sarcină de a-i convinge pe cei trei sferturi dintre egipteni, care în primul tur de scrutin au preferat alţi candidaţi, să-i dea voturile. Candidatul Frăţiilor Musulmane promite să stimuleze turismul, să introducă salariul minim pe economie, să le lase pe femei să decidă singure dacă poartă sau nu baticul musulman. Mursi se adresează şi persoanelor cu handicap, tinerilor, promiţând de asemenea creştinilor kopţi posturi-cheie în guvern. "Vreau să fiu preşedintele tuturor egiptenilor, de aceea chem oameni cu convingeri politice diferite să mi se alăture", a afirmat el.

Mursi face mari promisiuni, încercând să obţină voturi din tabăra liberală, seculară şi din partea revoluţionarilor. El negociază cu candidaţii la preşedinţie, Hamdien Sabbahi şi Abdul Futuh, care au ieşit deja din cursă, încercând, deocamdată fără succes, să încheie o nouă alianţă cu ei. Se pare că până la finele acestei săptămâni demersul îi va reuşi, asigură colaboratorii lui Mursi.

De luni seară, de când Comisia Electorală Centrală a respins acuzaţiile de falsificare a rezultatului, activişti ai diverselor partide se adună la Cairo, Alexandria şi Suez. Ei nu vor să recunoască rezultatul oficial, atrăgând atenţia asupra numeroaselor nereguli descoperite.

Aşa, de pildă, 900.000 de soldaţi au votat, deşi legea le interzice acest lucru. Apoi, pe liste au figurat cu cinci milioane de alegători mai mult decât la alegerile parlamentare din urmă cu patru luni. Activiştii sunt siguri că acestea sunt voturile care l-au catapultat în turul doi pe celălalt candidat, Ahmed Shafik, fost premier în timpul domniei lui Hosni Mubarak.

Activiştii sunt de părere că alegerea în fruntea statului a unui om care a făcut parte din vechiul regim nu corespunde aspiraţiilor poporului. Acum ei îşi pun speranţa în Parlament, care votează în regim de urgenţă o lege care interzice oamenilor lui Mubarak să candideze. Legea se află acum la Curtea Constituţională spre avizare. Abia apoi Comisia Electorală Centrală va comunica dacă Shafik mai poate candida sau nu.

Procedura este însă lentă şi mulţi cred că se va încheia după alegeri. Unul din activişti, Shady Abdallah, s-a arătat convins că următorul preşedinte al Egiptului va fi Shafik. El a declarat pentru DW: "Consiliul Militar va influenţa în aşa fel scrutinul, încât Shafik să iasă câştigător".