”Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanță”

În urmă cu 35 de ani, la Berlin cădea zidul lung de 160 de kilometri care împărțea orașul și întreaga Germanie. Tot acum 35 de ani, în România a fost răsturnată dictatura comunistă a lui Ceaușescu. Aceste două evenimente, care au marcat Europa, au făcut obiectul unei serii de manifestări foarte bine frecventate la Berlin, care a început pe 31 august 2024 și s-a încheiat pe 28 septembrie 2024 sub titlul „Dincolo de zid. Rezistență. Rezonanță”.

Seria a fost inițiată și moderată de Robert Schwartz, jurnalist și, timp de 20 de ani (între anii 2000-2020), șef al redacției DW în limba română. El a reușit să atragă numeroși parteneri. Printre aceștia se numără Societatea Germano-Română Berlin, al cărei președinte este de un an, Institutul Cultural Român ”Titu Maiorescu” din Berlin, Ambasada României în Republica Federală Germania, Capela Reconcilierii din Berlin, Fundația Zidului Berlinului, Forumul Româno-German pentru Cooperare Bilaterală (București), Forumul Germano-Român (Berlin) și Fundația Academia Civică București. Evenimentele au fost susținute de AHK România, Dietrich International Logistics și Smart City Brașov iar parteneri media au fost DW și TVR. Locurile de desfășurare a evenimentelor au fost Ambasada României și Capela Reconcilierii, ambele situate în inima Berlinului.

Chipurile Revoluției

Seria a fost deschisă cu o expoziție a artistului fotograf român Cornel Brad în Capela Reconcilierii pe fosta fâșie a morții între Berlinul de Est și de Vest. Artistul a prezentat fotografiile a 35 de persoane care au jucat un rol important în revoluția română. El nu a expus doar portretele, ci a spus și poveștile pline de curaj și speranță ale protagoniștilor. Printre aceștia s-au numărat pastorul reformat maghiar din Timișoara, László Tökés, precum și disidenții români Doina Cornea și Radu Filipescu.

Rezistența lui László Tökés împotriva dictaturii comuniste în decembrie 1989 a declanșat protestele în masă care au dus în cele din urmă la căderea regimului comunist. În 1983, tânărul Radu Filipescu a scris și distribuit, la București, manifeste împotriva dictaturii. El a fost prins de securitatea ceaușistă și condamnat la zece ani de închisoare. Doina Cornea și-a trimis scrisorile de protest împotriva dictaturii la Radio Europa Liberă, unde au rost difuzate și astfel aduse la cunoștința ascultătorilor acestui post de radio cu sediul la München, interzis în România. În urma acestei acțiuni, Doina Cornea și-a pierdut postul de lector universitar la Cluj și a fost amenințată cu moartea de securitate. Expoziția „Oameni. Putere. România. Revoluție” din Capela Reconcilierii a fost expusă timp de o lună și a atras cel puțin 700 de vizitatori pe zi, adică peste 20.000 pe întreaga durată.

Aplauze pentru Ana Blandiana

Markus Meckel, teolog protestant și ultimul ministru de externe al RDG, a relatat, în cadrul unei mese rotunde care a avut loc la Ambasada României la 2 septembrie 2024, cât de surprins a fost când, pe când era elev, și-a însoțit tatăl, pastor protestant, într-o călătorie în Transilvania și a întâlnit acolo oameni care nu vorbeau doar limba română, ci și germana sau maghiara. Până atunci, nu auzise absolut nimic despre acest lucru în RDG. Deoarece era deja implicat în opoziția din RDG din 1970, a putut studia teologia doar la universitățile bisericești care erau oarecum independente de statul comunist. În 1989, anul căderii Zidului Berlinului, a fost unul dintre fondatorii Partidului Social Democrat din RDG. Împreună cu omologul său vest-german Hans-Dietrich Genscher, au reprezentat, în 1990, cele două state germane în cadrul discuțiilor „doi plus patru” cu puterile aliate victorioase în cel de-al Doilea Război Mondial. Aceste discuții au deschis calea reunificării Germaniei.

Emil Hurezeanu, ambasadorul României la Viena, fost șef al redacției române a Deutsche Welle și fost director, redactor și prezentator al programului în limba română al postului Radio Europa Liberă, a descris evenimentele din decembrie 1989 din România drept o „lovitură de stat revoluționară”. Poporul se ridicase împotriva dictaturii. Ion Iliescu și confidenții săi din Partidul Comunist Român s-au folosit de protestele în masă pentru a prelua puterea în țară. Hurezeanu a amintit rolul important pe care publicistul originar din Banat, William Totok, l-a jucat în revoluție. Acesta a informat Radio Europa Liberă despre evenimentele din Timișoara încă de la început. Astfel, populația din toată România a putut afla, prin intermediul Radio Europa Liberă, ce se întâmpla în capitala Banatului.

În cadrul panelului de discuții, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, s-a plâns că adevărul este prea des lăsat deoparte în dezbaterile politice de astăzi.

Ana Blandiana, scriitoare și activistă civică, a fost aplaudată pentru interviul său, care a fost difuzat în format video. Ea a spus, printre altele: „Senzația de umilință că ceilalți reușesc să iasă din această bulă de nebunie și de supunere, și noi nu, era enormă... De altfel, continua sentimentul de umilință, care era cel mai puternic... Tot ce se întâmpla în celelalte țări mă făcea să plâng - de admirație, dar și de părere de rău că nu se întâmplă și la noi…”. Robert Schwartz a realizat interviul cu Ana Blandiana la București.

„Acest lucru se întâmplă imediat, fără întârziere”

Pentru a crea atmosfera de atunci și în timpul mesei rotunde, au fost difuzate înregistrări audio și video istorice din arhive private, din arhivele Memorialului de la Sighet și ale Fundației Zidul Berlinului, inclusiv fraze celebre precum „Nimeni nu are intenția de a construi un zid” a lui Walter Ulbricht sau „Zidul va sta încă în picioare peste 50 sau 100 de ani” a lui Erich Honecker sau „Oricine nu ne respectă granița va simți glonțul” a ministrului apărării din fosta RDG, Heinz Hoffmann, sau „Din câte știu, acest lucru se întâmplă imediat, fără întârziere” a lui Günter Schabowski cu referire la deschiderea granițelor. De asemenea, s-au putut auzi indicativele originale ale posturilor de radio occidentale, interzise, care au avut o audiență foarte mare în România în perioada comunistă, mai ales Radio Europa Liberă, BBC, Vocea Americii și Deutsche Welle.

Partea muzicală a serii a fost creată de cunoscutul saxofonist român de jazz Nicolas Simion. El a fost acompaniat la pian de muzicianul grec Antonis Anissegos. Nicolas Simion trăiește în Occident din 1988. Atunci, în urma unui turneu la Varșovia, a reușit să fugă la Viena.

Pe 12 septembrie 2024, scriitoarea Herma Kennel a citit din romanul său ”Jogging cu securitatea” în Capela Reconcilierii, în prezența protagonistului cărții, Radu Filipescu. Ea aflase despre lupta acestuia împotriva dictaturii comuniste și despre soarta sa atunci când a locuit în România împreună cu soțul ei între 1979 și 1983. Soțul ei lucra atunci la Ambasada Germaniei la București.

Un final pe măsură

Seria de evenimente s-a încheiat pe 28 septembrie 2024 în Capela Reconcilierii cu o altă expoziție care a completat seria de portrete prezentate. Artista conceptuală română Oana Rill a prezentat o instalație de ceramică sonoră cu amprentele tălpilor ale unor persoane care au supraviețuit deportării în Bărăgan. Poveștile deportaților au putut fi auzite prin intermediul codurilor QR de pe călcâiele amprentelor. Exponatele fac parte dintr-un concept mai larg creat în cadrul programului Capitalei Culturale Europene Timișoara 2023.

Filmul final, realizat de regizoarea română Anca Berlogea-Boariu, împreună cu Robert Schwartz, a cuprins o evocare a momentelor în care a fost ridicat și apoi dărâmat, după 28 de ani, Zidul Berlinului, precum și a evenimentelor sângeroase care au avut loc în România în decembrie 1989 - de la protestele de masă împotriva regimului, până la căderea lui Ceaușescu. Realizatorii au amintit și de mineriada prin care vechii noi conducători ai României au reprimat cu brutalitate protestele anticomuniste din Piața Universității din București în iunie 1990.

Textul semnat de Ernst Meinhardt a fost publicat inițial de "Banater Post", care apare în Germania.