1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Despre plagiat, uzurparea democraţiei şi abandonul de principii

Rodica Binder2 iulie 2012

Felul în care Victor Ponta ignoră acuzaţiile de plagiat şi subminează fragila democraţie românească precum şi forţarea Angelei Merkel de a renunţa la unele principii în criza datoriilor, sunt din nou comentate

https://p.dw.com/p/15Prf
Titelseiten diverser Tageszeitungen Zeitungen im Presse- und Informationsamt der Bundesregierung, aufgenommen am 26.06.2005. Foto: Christian Slutterheim +++(c) dpa - Report+++
Imagine: picture-alliance/dpa

Despoţii şi autocraţii manifestă în ultima vreme o siderantă siguranţă de sine în sfidarea şi călcarea în picioare a elementarelor principii ale democraţiei şi statului de drept – constată ediţia pe luna iulie a revistei CICERO, publicaţia lunară de cultură politică. Diagnosticul este din nefericire corect şi confirmat de noi cazuri concrete. Tot din nefericire, cancelariile occidentale, prinse în vîrtejul crizei financiare, par a rămîne deocamdată indiferente la grava fragilizare a unor tinere democraţii ale Uniunii.

Cazurile sunt însă înregistrate şi comentate de presa occidentală, în ocurenţă de cea germană. Iar unul dintre acestea este modul în care noul premier român Victor Ponta găseşte de cuviinţă să-şi extindă prerogativele puterii. Asupra scandalului de plagiat se opreşte concis în ediţia sa de la finele săptămînii, cotidianul FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, relevînd modul intempestiv în care, după ce CNATDCU a decis că teza premierului nu satisface standardele calitative şi cele ale eticii profesionale, copiate cuvînt cu cuvînt fiind 85 din cele 307 pagini ale lucrării, autorul tezei a „intervenit” prin ministrul interimar al învăţămîntului, Liviu Pop. Acesta a întrerupt lucrările Consiliului, dictînd ad hoc restructurarea acestuia, mărirea numărului de membri de la 20 la 45, cei noi urmînd a fi numiţi de propriul său fief.

Decizia a fost publicată în paginile Monitorului Oficial în chiar timpul desfăşurării şedinţei CNATDCU. Dacă în urma acestei „intervenţii” nu se ştie dacă decizia amintitului consiliu rămîne valabilă, cert şi de netăgăduit este că guvernul a încercat cu toate mijloacele să zădărnicească investigarea independentă şi ştiinţifică a reproşurilor de plagiat, conchide cotidianul FAZ.

Cazul, dar şi clinciul în care noul premier român Ponta se află cu preşedintele Băsescu, este relatat mai pe larg în paginile cotidianului SÜDDEUTSCHE ZEITUNG într-o corespondenţă intitulată Un start turbat. Autorul textului citează opinia lui Cristian Tudor Popescu potrivit căreia manevrele la care se dedă premierul social-democrat Victor Ponta sunt pur şi simplu totalitare. Noul şef ad interim al guvernului ţării, dispreţuieşte şi violează legile şi distruge regulile democraţiei, opinează ziaristul român citat de colegul său german. Acesta din urmă, bine informat, reţine şi alte puncte de vedere asemănătoare cu cele ale lui C. T. Popescu, emise de alţi editorialişti români, şi ajunge la concluzia că într-adevăr, noul premier care guvernează de doar două luni, a luat în ultimele zile o serie de decizii care batjocoresc toate principiile democratice. Extrem de neruşinată, plină de trucuri a fost reacţia sa la reproşurile de plagiat, formulate de revista Nature, cu referire la teza sa de doctorat din 2003.

După ce trece succint în revistă insolenta şi josnica strategie la care a recurs autorul controversatului „opus”, ziaristul german se opreşte la cele mai recente şi scandaloase dovezi ale condamnabilului dispreţ nutrit de Ponta faţă de instituţiile statului de drept, ale lipsei de scrupule cu care acesta înţelege să-şi sporească puterea. Pe scurt, în timp ce vineri Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a decis că Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, propunînd în consecinţă retragerea titlului de doctor, peste noapte cei 20 de membri ai gremiumului s-au trezit flancaţi de 25 de noi colegi, prea supuşi corifei ai premierului social-democrat. Nu scapă din atenţia corespondentului cotidianului bavarez citat nici faptul că anterior, Ponta trecuse „Monitorul Oficial” de sub autoritatea Parlamentului în cea a guvernului.

La fel de turbat a acţionat Ponta şi în cazul reprezentării României la summitul UE, nerecunoscîndu-i preşedintelui Băsescu acest drept, călcînd în picioare decizia Curţii Constituţionale, spre a se posta el însuşi în fruntea delegaţiei ţării la Bruxelles. Ponta a iscat un conflict făţiş între instituţiile statului, conflict care ameninţă să paralizeze procesele decizionale. In finalul articolului sunt pomenite şi „isprăvile” anterioare lui Ponta, săvîrşite imediat după instalarea sa la conducerea guvernului, atestînd toate o maladivă voinţă de putere, cu orice preţ, inclusiv cu cel al călcării în picioare a firavei democraţii, atît de anevoios instituită în România post-ceauşistă.

Despre democraţie se afirmă îndeobşte că ar fi prea lentă, spre a putea ţine piept rapidei evoluţii a pieţelor financiare, scrie RHEINISCHE POST, opinînd că la Bruxelles, summitul UE a dovedit că ţările guvernate democratic pot da o ripostă agresivităţii pieţelor financiare.

Numai că tot la Bruxelles, şefii statelor meridionale, respectiv Italia şi Spania, cărora li s-a alăturat şi Franţa,au supus-o dur şi frontal pe Angela Merkel presiunii de a-şi călca pe inimă, notează FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Anevoioase sunt prin urmare acum şi încercările de a-i convinge pe cetăţenii unor state europene de necesitatea de a adăposti sub umbrela de salvare nu numai statele, ci şi băncile în derivă din zona monetară euro. Or, această socializare a datoriilor făcute de bănci, respinsă iniţial categoric de Angela Merkel, echivalează cu repetarea erorilor comise în actul de naştere al monedei comune, crede WESTDEUTSCHE ALLGEMEINE ZEITUNG.

Iar dacă într-o bună zi istoricii vor încerca să afle care este data cînd Republica Federală Germania a încetat să mai existe ca stat suveran şi cînd a început metamorfoza ei într-o federaţie a Uniunii Statelor Europene, atunci privirea va trebui să se oprească în calendar asupra zilei de 29 iunie 2012. În această zi, Angela Merkel a făcut ca Bundestagul, luat prin surprindere, să voteze umbrela de salvare EMS, transformată cu doar cîteva ore înainte, în promisiunile făcute celorlalţi şefi de guvern şi de stat ai UE într-un instrument de asumare colectivă a datoriilor, scrie pe un ton uşor sarcastic MÜNCHNER MERKUR.

Iar DIE WELT aminteşte că la înfrîngerea Angelei Merkel la Bruxelles, de către colegii ei din ţările îndatorate, şi ecologiştii şi social-democraţii germani au dat o mînă de ajutor.