1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
ConflicteUcraina

Oficialii ruși din sudul Ucrainei șterg Z-ul de pe mașini

6 septembrie 2022

În teritoriile ocupate, o armată subterană pregătită înainte de începerea războiului terorizează militarii și oficialii Kremlinului prin atentate, explozii, incendii și transmiterea informațiilor despre ținte strategice.

https://p.dw.com/p/4GSan
Trupe pro-ruse în regiunea Donețk
Imagine: Alexander Ermochenko/REUTERS
  • Stoparea planului Moscovei de a elimina autoritatea administrativă ucraineană prin alegeri trucate a dat greș, fiind un rezultat al ofensivei din regiune și a activității luptătorilor voluntari.
  • 19 politicieni pro-ruși și ucraineni defectori au fost uciși în regiunile ocupate, începând cu luna martie și până acum.
  • Un alt scop al mișcării de partizani din teritoriile ocupate e să-i descurajeze pe ucraineni să pactizeze cu rușii.
  • O explozie a aruncat în aer peste 100 de metri de cale ferată, iar un tren încărcat cu cărbune a deraiat. De acțiune e responsabil un “grup de partizani din Rusia”, intitulat Rozpartisan.
  • Raport militar SUA: Contraofensiva ucraineană a făcut progrese confirmate în Sud și în Est. Forțele Kievului avansează de-a lungul mai multor axe în vestul regiunii Herson și au recuperat teritoriu peste râul Siverski Donețk din regiunea cu același nume.

Tokmak e un mic oraș de provincie, aflat la 68 de kilometri nord-est de Melitopol, în sudul Ucrainei. Înainte de război avea în jur de 33.000 de locuitori, dar sub ocupația rusă, mai mult de jumătate dintre oameni au plecat.

În dimineața zilei de 3 septembrie, Maksim Marinov, 38 de ani, a auzit mai multe bătăi în ușa de la intrare a casei în care locuia de pe-o stradă fantomatică din Tokmak. Era singur și se pregătise pentru această vizită. Familia și rudele lui plecaseră din oraș.

S-a ridicat încet de pe scaunul din sufrageria mobilată sărăcăcios. A luat grenada defensivă de pe masă, i-a scos cuiul, a strâns declanșatorul în mâna dreaptă și s-a îndreptat spre intrare. Le-a strigat celor care băteau să aibă răbdare că vine să deschidă. Loviturile au încetat. 

A făcut câțiva pași până la ușă, a pus mâna stângă pe clanță, a tras și a deschis palma dreaptă, lăsând grenada să cadă pe podea. Doi soldați ruși au năvălit peste el în casă. Erau înarmați și urlau să ridice mâinile. I-a ascultat, strigând cât de tare a putut “Slava, Ukraine!”. În următoarea secundă s-a auzit o explozie. Grenada se detonase.

Partizanul Maksim Marinov a murit, luând cu el alți doi soldați ruși care-i invadaseră țara.

Oficialii ucraineni au anunțat că acesta mai scosese din luptă câțiva militari ai Moscovei, iar o anchetă a autorităților de ocupație descoperise că face parte dintr-o grupare de partizani.

Panică printre oficialii ruși din Ucraina

Într-un anunț al conducerii ruse din orașul Herson se precizează că referendumul pentru integrarea regiunii în Rusia nu va mai avea loc “din cauza situației periculoase”.

Stoparea planului Moscovei de a elimina autoritatea administrativă ucraineană prin alegeri trucate a reușit, fiind un rezultat al ofensivei din regiune și al activității partizanilor.

“Potrivit datelor preliminare, Aleksey Kovalev, vicepreședintele administrației militaro-civile a regiunii Herson pentru agricultură, a murit în urma unei răni prin împușcare. Atacul a avut loc la domiciliul său în data de 28 august 2022. Victimă a atacatorilor a fost și o fată care locuia cu defunctul”, se arată într-un comunicat al autorităților ruse de ocupație din Herson.

Kovalev a fost un deputat ucrainean, membru în partidul președintelui Zelenski. După cucerirea regiunii de către ruși, Kovalev a schimbat tabăra, ocupând o funcție în noua administrație. Partizanii din regiune l-au eliminat.

În luna august au avut loc nouă tentative de asasinare a oficialilor ruși din regiune, în timp ce în iulie, doar trei.

19 politicieni pro-ruși și ucraineni defectori au fost uciși în regiunile ocupate, începând cu luna martie și până acum, se arată într-un raport publicat de wartranslated.com.

Acest val de atentate a produs panică în rândul noii administrații, mulți dintre reprezentanții acesteia părăsind zonele periculoase.

Atentate, explozii, incendii

Cu multe luni înainte de începerea războiului, militarii ucraineni au început să pregătească grupe de partizani care să lupte în spatele liniilor. 

De aceștia se ocupă Forțele de Operațiuni Speciale (FOS), o divizie care execută misiuni speciale de luptă. 

Fiecare celulă de luptători din FOS are o echipă în spatele liniilor inamice, formată din partizani și luptători voluntari. Cele două echipe comunică între ele, culegând informații cu privire la ținte strategice, la deplasări de trupe și linii de aprovizionare.

„Scopul este de a le arăta ocupanților că nu sunt acasă, că nu ar trebui să se stabilească aici și că nu pot să doarmă liniștiți”, a povestit luptătorul ucrainean care s-a identificat ca Svarog, într-un interviu pentru cotidianul New York Times.

Un alt scop al mișcării de partizani din teritoriile ocupate e să-i descurajeze pe ucraineni să pactizeze cu rușii. 

Prezența și acțiunile lor transmit mesajul că lupta nu s-a încheiat și că fiecare trebuie să reziste, dar și că “trădătorii” vor fi căutați și pedepsiți.

Operațiunile speciale ale partizanilor s-au extins și pe teritoriul Rusiei.

Au fost raportate o serie de incendii, atentate, unul fiind cel asupra lui Aleksandr Dughin în care a fost ucisă fiica naționalistului, Daria, iar linii de cale ferată și depozite de muniție au fost aruncate în aer. 

O explozie a aruncat în aer peste 100 de metri de cale ferată, iar un tren încărcat cu cărbune a deraiat. 

Sabotajul a avut loc în Rusia, estul Siberiei, în Kakassia, anunță site-ul Kiev Post. 

De acțiune e responsabil un “grup de partizani din Rusia”, intitulat Rozpartisan, care a revendicat atentatul printr-o postare pe rețeaua socială Telegram.

Frica de atentate

De la începutul invaziei, Ucraina a mizat mult pe lupta subterană, o hăituire continuă a adversarului, din toate direcțiile, astfel încât acesta să simtă că acționează într-un mediu ostil.

„Să spunem că ieri am văzut o nouă țintă. O trimit armatei și într-o zi sau două a dispărut”, a povestit partizanul care s-a identificat ca Sașa, reporterilor BBC, având rol de observator în zona orașului Herson.

Înarmat cu un telefon mobil, nu face altceva decât să fotografieze și să filmeze posibile ținte. Trimite imaginile și coordonatele către contactul său din armată și așteaptă.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.