Dacian Ciolos despre "atacul la presedintele Iohannis"

Domnule Dacian Ciolos, incep abrupt. De ce Klaus Iohannis? Ma refer la una dintre ultimele dumneavoastra declaratii si care a dat titluri in presa, de felul "Ciolos il ataca pe Iohannis" .

Interventia mea de la Timisoara a vizat reforma constitutionala si eu sunt convins ca tot ce am spus acolo e in acord cu ceea ce crede domnul presedinte Iohannis, ca functia prezidentiala actuala are nevoie de o clarificare in Constitutie, pentru ca presedintele sa poata sa-si exercite rolul si mandatul pe care le are, fiind persoana cu cele mai multe voturi, care devine o institutie, practic, la nivel national, si care este de multe ori abuzata de o majoritate din Parlament.

Asta a fost obiectivul acelei interventii de la Timisoara.

Acolo am abordat patru teme mari: reforma constitutionala, munca si salariile, educatie si nevoia de unitate si de-a nu mai alimenta diviziunile in societate. Si am ajuns la aceste teme, pentru ca in aceste ultime doua luni de campanie pe teren, de intalniri cu oamenii, cand am vorbit despre europarlamentare, despre candidatii nostri, mai multa lume m-a intrebat: Bine, bine, cu Parlamentul European, dar ce vreti sa faceti in Romania si cu Romania? Si am simtit nevoia sa dam acest mesaj, ca avem o viziune si stim ce vrem sa facem si cu Romania.

De aceea, am abordat acele subiecte.

Prima tema mare a fost cea legata de reforma constitutionala. Din pacate, am vazut ca unele pasaje de acolo au fost interpretate ca fiind un atac la presedinte.

Nu a fost deloc asa, nu a fost deloc in intentia mea sa-l atac pe presedinte, pentru ca eu sunt convins ca nici presedintele nu e si nu a fost confortabil cu situatia in care a fost pus atunci cand i s-au propus astfel de candidaturi. Si noi credem ca trebuie sa reformam Constitutia, in asa fel incat presedintele sa nu mai fie cu spatele la zid, pus de Parlament, cu amenintarea referendumului pentru demitere, daca nu accepta anumite persoane, chiar incompetente fiind.

Presedintele trebuie sa fie in situatia in care poate sa-si asume, pentru ca el oricum isi asuma public nominalizarile pe care le face, dar trebuie sa poata sa le refuze, atunci cand e cazul, fara sa aiba aceasta amenintare. De aceea, noi am propus acolo un instrument, si anume presedintele sa poata dizolva Parlamentul, atunci cand Parlamentul utilizeaza arma nucleara, pentru ca referendumul de demitere a presedintelui ar trebui sa fie o arma nucleara, de ultim resort. Dar Parlamentul, o majoritate, ameninta frecvent cu asta si presedintele nu are niciun instrument sa reactioneze.

Bun, dar reforma constitutionala pare cumva imposibila, pentru ca ea inseamna dizolvarea Parlamentului si o noua Adunare Constituanta. Vedeti un Parlament care sa isi asume autodizolvarea?

Da, eu vad un Parlament cu o majoritate formata din Alianta USR/PLUS, de exemplu, si eu sper sa fie si alte partide alaturi de noi, care sa voteze si sa sustina o astfel de reforma constitutionala, pentru ca e vorba despre intarirea democratiei in Romania.

Vedeti cata importanta se acorda alegerilor prezidentiale. Sunt alegerile cu cea mai mare participare la vot. Si spunem ca Romania e republica semiprezidentiala. Asta inseamna ca e jumatate prezidentiala si jumatate parlamentara. Ei, unde e jumatatea aceea prezidentiala?

Asadar, vizati un semiprezidentialism mai puternic.

Vizez un adevarat semiprezidentialism, pentru ca nu e, in momentul de fata. Atunci cand cativa oameni controleaza Parlamentul, cum e situatia in momentul de fata, cand il ameninta pe presedinte si ii impun incompetenti, asta nu e republica semiprezidentiala.

O intrebare contrafactuala si poate usor nedreapta. Daca ati fi fost in locul lui Klaus Iohannis, ati fi numit-o sau nu pe Viorica Dancila?

Eu sunt convins ca domnul presedinte a avut motivele dansului sa ia decizia pe care a luat-o si probabil a avut date si informatii pe care eu nu le am. Dar sunt la fel de convins ca domnul presedinte nu a fost foarte confortabil cu aceasta decizie.

Eu nu ma pun in locul nimanui, fiecare, cum am spus, isi asuma responsabilitatea pentru deciziile pe care le ia si sunt convins ca are si argumentele pentru asta.

Dar nu despre asta e vorba, ci despre cum facem ca sa nu mai fim in astfel de situatii limita. Eu cred ca asta vor sa auda romanii: ce vrem sa facem cu Romania, ca sa nu mai ajungem in situatiile astea limita, in care sa ma intrebati ce-as fi facut in locul cuiva.

Fiecare trebuie sa-si poata lua deciziile in cunostinta de cauza si sa aiba instrumentele sa ia deciziile corecte, pentru ca asta e interesul Romaniei.

Ati luat o decizie privind candidatura la prezidentiale?

Nu, nu e nicio decizie luata, am mai spus. Decizia o va lua partidul si probabil Alianta, vom vedea dupa alegerile europarlamentare.

Dar pe masuratorile interne pe care le faceti evaluati si o candidatura?

Nu facem masuratori interne deocamdata, decat pentru europarlamentare.

Ramanem putin in acest registru, sa ii zic prezidential. Referendumul convocat de presedinte: mergeti la vot, presupun.

Evident ca vom merge la referendum si sustinem public acest referendum. Credem ca este o idee foarte buna ca referendumul sa fie convocat in aceeasi zi cu alegerile europarlamentare, pentru ca referendumul vizeaza statul de drept, buna functionare a statului de drept, care e o valoare europeana, in jurul careia s-a construit proiectul european si asta face diferenta fata de abordarile populiste, unde oameni politici, cum e la noi Liviu Dragnea, folosesc populist acest subiect, in interes personal.

Sustinem referendumul si cred ca referendumul putea fi sustinut mai mult si mai bine, de toata Opozitia. Eu sper sa avem participare consistenta.

Ati avut sau ati facut o propunere pentru o campanie comuna de sustinere a acestui referendum?

Discutia initiala, cand am fost intrebati si noi de domnul presedinte, daca sustinem referendumul. Si am spus ca absolut il sustinem si ca poate sa fie un subiect comun de promovat. Nu au fost actiuni comune, dar a fost un subiect care a fost sustinut de Opozitie.

Aveti acest prim test electoral, intr-un moment in care Uniunea Europeana isi regandeste mecanismele. Probabil ca si din cauza cazului romanesc, UE cauta noi mecanisme pentru a sanctiona un stat care derapeaza de la normele democratice. Unul dintre aceste mecanisme este conditionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. Cum va pozitionati?

Noi propunem ceva mult mai puternic si mai clar, si anume un MCV european, un mecanism de cooperare si verificare pentru toate statele membre, asa cum e aplicat pentru Romania si Bulgaria. In acel cadru, am putea discuta diferite criterii prin care sa urmarim modul in care se respecta statul de drept si masuri care sa fie luate, pentru a ne asigura ca toate statele membre respecta statul de drept in toate situatiile.

Noi, cine? Va referiti la PLUS si USR sau si la grupul europarlamentar nou din care veti fi parte?

E un obiectiv politic al Aliantei PLUS/USR in Parlamentul European si o sa-l sustinem in grupul politic la care vom participa.

Dar daca ar fi sa votati strict pe conditionarea accesului la fonduri de statul de drept?

Nu e suficient pentru noi. Fondurile europene sunt legate de buna functionare a justitiei, asa cum ar trebui sa fie legate toate fondurile publice de buna functionare a justitiei. Adica trebuie sa te asiguri ca ai toate mecanismele prin care sa fii sigur ca fondurile publice sunt corect utilizate si atunci cand nu ai aceasta certitudine, sa blochezi cheltuirea fondurilor respective, pana cand mecanismele prin care te asiguri ca ele sunt cheltuite corect sunt puse la punct.

Acest mecanism exista, putem sa il intarim eventual, sa fie mult mai clar acest lucru, dar un astfel de instrument poate sa fie parte a unui mecanism mai larg, care sa vizeze toate statele membre, nu doar tarile beneficiare de fonduri structurale, sa zicem.

Daca e un mecanism care se aplica tuturor statelor membre, in cadrul unui instrument de asigurare ca statul de drept e respectat, ca lupta impotriva coruptiei e respectata in toate statele membre, da, putem lua in discutie.

Insistati pe ideea aplicarii tuturor statelor membre. O tema in campania asta, lansata de Liviu Dragnea, e cea a standardelor duble.

Nu a lansat-o Liviu Dragnea. Liviu Dragnea o foloseste populist, asa cum stie el sa faca. Dezbaterea asta a fost lansata la nivel european de doi-trei ani. Deloc nu a lansat-o Liviu Dragnea si nici nu sunt standarde ale lui Liviu Dragnea, ci standarde europene. Liviu Dragnea are nevoie de Uniunea Europeana, ca sa elimine standardele duble despre care vorbeste el, nu le poate elimina prin legislatie nationala. Are nevoie de legislatie europeana, care exista.

Asta trebuie spus romanilor, ca Liviu Dragnea e un populist ordinar si stie sa speculeze si sa manipuleze teme care creeaza frica si care dezbina, asta face Liviu Dragnea. Si foloseste pentru asta, amestecat, inclusiv subiecte europene, intr-un stil populist.

Ca sa fim clari, dublul standard nu e o tema ridicata de Liviu Dragnea, e o tema deja in discutii la nivel european si pentru care sunt deja solutii la nivel european.

La inceput de campanie, ati spus de cateva ori ca temele nu trebuie reduse la "antiDragnea". Ce e mai mult de antiDragnea in oferta Aliantei 2020?

In ceea ce propunem noi e mai mult decat Liviu Dragnea si decat dezbaterea asta care divide. E un subiect-cheie pentru ce se intampla in politica romaneasca si care trebuie rezolvat: e vorba despre saracie. Trebuie sa vorbim despre saracie si despre solutiile pentru a combate saracia.

Pentru ca saracia e factorul utilizat si speculat politic de PSD pentru a se mentine la putere si pentru a manipula o parte din societatea romaneasca si pentru a o dezbina.

Am abordat in interventia de la Timisoara, dincolo de reforma constitutionala, chestiunea educatiei, a muncii, a formarii profesionale, a salariilor, a impozitarii muncii, a asistentei sociale. Toate lucrurile astea trebuie abordate pentru a combate saracia.

E o parte din societate care e tinuta in izolare, care e manipulata inclusiv in interes politic si eu ajung la concluzia ca, de fapt, PSD e foarte confortabil cu mentinerea saraciei intr-o parte din societatea romaneasca, pentru ca asta e modalitatea prin care, aruncand 100 de lei o data la cativa ani - si ne mai amintim cine a mai facut asta - mentine saracia.

Avem un sistem de ajutoare sociale care tin in saracie oamenii, care nu le creeaza oportunitati, nu-i ajuta sa isi castige demn traiul. Noi, si cu politici europene, dar si cu decizii nationale, trebuie sa abordam frontal chestiunea asta, pentru ca e de neconceput ca, intr-o perioada in care economia romaneasca e in crestere, cu 3, 4, 6 procente pe an, in care tara atrage investitii, sa avem un deficit de forta de munca.

Pleaca din tara forta calificata, oameni care se realizeaza in alte tari, dar avem sute de mii de oameni care sunt tinuti in saracie, cu PSD la guvernare.

Asta arata ca avem o problema care merge dincolo de disputa politica si problema asta e combaterea saraciei si asta nu tine de nicio ideologie.

Eu nu vad cum un partid care isi spune nu de stanga, ci de centru-dreapta, care vrea sa stimuleze antreprenoriatul, care vrea sa ofere cu adevara libertatea individului de a se manifesta, cum poate sa aiba politici care sa nu tina cont de aceasta tema.

Ati incercat sa ajungeti la acest electorat? Are Alianta 2020 o platforma pentru rural si pentru aceasta zona captiva in saracie?

Are o platforma care integreaza mai multe abordari. Si anume: munca, taxarea muncii, educatia - ar trebui sa incep cu asta, pentru ca e elementul cheie.

Educatia ofera oportunitati si vorbim aici de calitatea educatiei in sens larg, care tine de oportunitatile pentru profesori, de salarii, de dotarea scolilor, de oportunitati pentru profesori de calitate, sa vina cu metode pedagogice inovatoare, care sa stimuleze creativitatea elevilor, care sa ii invete pe elevi sa isi asume responsabilitati si opinii si sa le argumenteze.

Si mergem pana la chestiuni practice, legate de invatamantul profesional, sa mergi cu sistemul de educatie pana la a da tinerilor, indiferent de nivelul la care pot sa ajunga, oportunitatea de a invata o meserie.

Educatia, forta de munca, taxarea muncii - trebuie redusa si create locuri de munca - sa reducem hemoragia de forta de munca, reformand sistemul de sanatate, administratia publica, pentru ca astea sunt lucruri care alunga.

Vorbiti despre reforma statului. Dar sunt alegeri europarlamentare si apare mereu intrebarea asta, populist sau nu, ce poate face, concret, UE, pentru romani?

In primul rand, de la Uniunea Europeana noi avem fonduri - bani - si legislatie. Mai mult de jumatate de legislatia din tara e decisa in Parlamentul European, impreuna cu Consiliul UE.

Noi trebuie sa ne asiguram ca Romania are in continuare alocari bugetare din fonduri europene consistente, in ciuda faptului ca in momentul de fata nu e capabila sa foloseasca mare parte din acei bani. E si in interesul Europei aceasta convergenta economica si sociala reala, intre Est si Vest.

Veti gasi in Manifestul nostru pentru Europa viitorului, lansat la Sibiu, aceasta convergenta intre Est si Vest, care se face inclusiv prin alocarea de fonduri europene.

Apoi, legislatie europeana care sa permita Romaniei punerea in aplicare a acestor fonduri, si pe politica agricola comuna, si pe educatie, sanatate, unde noi propunem standarde europene de investitii.

Noi propunem, tot pentru intarirea sistemului de educatie din Romania, un program Erasmus si pentru liceeni si scolile profesionale, nu doar pentru mediul universitar, pentru ca elevii sa aiba contact cu sistemul de invatamant european si sa devina europeni fiind romani si pregatindu-se in Romania, sa nu aiba nevoia sa plece.

Propunem masuri legate de intarirea serviciilor publice in mediul rural, unde avem in continuare nevoie sa investim in agricultura si mai ales in comercializarea produselor agricole, pentru ca de acolo vin veniturile pentru agricultori.

 

AICI cititi interviul integral pe Ziare.com