Opinie: Cum joacă Bolojan între UE și SUA

Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut marți primul său discurs de politică externă, în care a vorbit despre stabilitatea țării și a relațiilor sale cu principalii aliați, ca și despre constanta scurtului său mandat la Cotroceni. Fără să ierarhizeze neapărat cele două axe esențiale ale diplomației autohtone, București-Bruxelles și București-Washington, Ilie Bolojan a declarat că România „își va menține cursul firesc, ca membru al Uniunii Europene și al NATO, având un Parteneriat Strategic cu SUA”, iar „direcțiile principale ale politicii externe rămân neschimbate”.

Legăturile cu Statele Unite „sunt profunde și împărtășim o comunitate de valori și de destin”, a declarat președintele interimar, adăugând că această relație „se poate consolida și mai mult” prin proiecte comune în zona securității, a energiei și a investițiilor. Ilie Bolojan a mai declarat că România „crede ferm” în viitorul Uniunii Europene,  susține „procesul de transformare” al UE, proces care „nu mai poate aștepta”, fiindcă există câteva urgențe pe care Bucureștiul și le dorește: luarea mai rapidă a deciziilor, simplificarea, dereglementarea și debirocratizarea; creșterea investițiilor în Apărare; poziționarea Europei pe harta dezvoltărilor de inteligență artificială; protejarea democrației, inclusiv de interferențele și de acțiunile hibrid din ce în ce mai sofisticate; un buget mai adaptat situației de securitate de pe continent și care să-i protejeze mai bine și pe agricultorii români.

Președintele interimar e primul oficial român care a răspuns, în acest discurs, criticilor lui JD Vance, al doilea în ierarhia administrației americane. Vance a spus la Conferința pentru Securitate de la Munchen de săptămâna trecută, că anularea alegerilor prezidențiale din România ar fi fost o soluție nedemocratică, făcută pe baza unor „suspiciuni șubrede ale serviciilor secrete” și a „presiunilor enorme venite dinspre vecinii europeni ai României”.

Bolojan a explicat că, la sfârșitul anului trecut, „pe fondul unor ingerințe externe”, Curtea Constituțională a luat „o decizie legată de procesul electoral”. Această situație, a mărturisit președintele interimar, „a generat provocări”, dar „a fost o situație excepțională, gestionată cu instrumente democratice” și țara se află „în interiorul cadrului constituțional, al legii și al democrației”. 

Niciuna din cancelariile marilor puteri europene nu a pus sub semnul întrebării decizia Curții Constituționale din România de a anula prezidențialele de anul trecut, după ce în urma primului tur de scrutin, Călin Georgescu, un candidat extremist care era cotat cu doar câteva procente, a ieșit pe locul întâi prin manipularea rețelelor sociale, în special cu ajutorul  TikTok și Telegram.

Rapoartele serviciilor secrete desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au scos la iveală că extremistul Călin Georgescu a fost ajutat de Rusia. Informațiile acestor instituții de intelligence au venit însă abia după ce Georgescu intrase în turul al doilea al prezidențialelor, fiind pe cale să câștige președinția folosind în continuare ajutorul extern al rușilor, plus algoritmii rețelelor sociale aranjați în favoarea sa.

Ilie Bolojan le-a dat asigurări ambasadorilor străini acreditați la București, în fața cărora a ținut discursul, că alegerile prezidențiale din luna mai vor fi „libere, corecte și transparente” și le-a mulțumit partenerilor externi de pe toate palierele pentru sprijinul primit  de România. 

Discursul de marți aduce cumva o premieră, fiindcă Bolojan este unul dintre puținii oficiali la nivel înalt care cere Bruxelles-ului într-un limbaj diplomatic o transformare rapidă care să eficientizeze mecanismele de funcționare ale Uniunii Europene. Axa București-Washington rămâne esențială în actualele circumstanțe, în care Statele Unite tind nu doar să critice Europa, ci să o și boicoteze, cu toate că președintele interimar a menționat nevoia negocierii unei  păci „juste și durabile” în Ucraina, din care să nu lipsească UE și țările din vecinătatea Ucrainei.