Copiii din Afganistan sunt ameninţaţi de o iarnă a foametei

Aproximativ 23 de milioane de oameni suferă acut de foame în Afganistan. Zi de zi. Organizaţia pentru Alimentaţie şi  Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) atrage atenţia asupra foametei din Afganistan, una din cele mai grave la nivel mondial. Potrivit unui raport actual al organizaţiei, publicat în urmă cu aproximativ o săptămână, mai bine de jumătate din populaţia ţării este afectată direct de criză. Ea este motivată între altele de seceta prelungită, de instabilitatea politică şi de urmările pandemiei de coronavirus. Şi stoparea abruptă a sprijinului din vest, petrecută după revenirea la putere a talibanilor, în august 2021, a contribuit la agravarea situaţiei. Iar numărul celor dependenţi de ajutor umanitar este în continuă creştere.

Din pricina situaţiei umanitare precare suferă în special femeile şi copiii. Zahra (nume fictiv) şi cele trei fiice ale sale se numără printre cei afectaţi. Femeia în vârstă de 40 de ani, din provincia Bamian, s-a văzut nevoită să-şi mărite fiicele împotriva voinţei lor. Ea a declarat pentru DW: "Soţul meu a murit în urma unui atac cerebral. Până la revenirea la putere a talibanilor am lucrat ca femeie de serviciu. Copiii mei puteau să meargă la şcoală." Apoi în ţară s-au instaurat haosul şi criza economică.

Oameni fără perspective

După revenirea la putere a talibanilor numeroase guverne din întreaga lume au stopat ajutoarele pentru Afganistan. Anterior trei sferturi din cheltuielile publice au fost acoperite de comunitatea internaţională. Rezervele din străinătate ale Băncii Centrale a Afganistanului au fost îngheţate. Drept urmare categorii întregi de bugetari, cum ar fi profesorii, poliţiştii, angajaţii sistemului sanitar sau funcţionarii din administraţie, nu şi-au mai primit salariile.

Familiile care înainte îşi puteau permite să angajeze femei de serviciu au ajuns şi ele în dificultăţi financiare, iar Zahra şi-a pierdut şi puţinul venit pe care-l avea până atunci. "Abia dacă mai avem ceva de mâncare. Din disperare mi-am dat fetele după bărbaţi care voiau să le ia în căsătorie. Fără zestre, fără nuntă, fără sărbătoare. Au fost luate de bărbaţi care trăiesc în alte regiuni ale ţării." Fiicele ei sunt în vârstă de 20, 17 şi 15 ani. Zahra speră că le merge bine. Măcar mai bine decât îi merge ei.

Cei din mediul rural sunt cei mai năpăstuiţi

Situaţia este extrem de tensionată în special în mediul rural. Urmările schimbărilor climatice, între care seceta îndelungată şi fenomenele meteo extreme, fac viaţa tot mai grea. Vara trecută în regiuni secetoase au izbucnit brusc ploi abundente. Pământul arid nu a putut să resoarbă toată apa, aşa că au apărut inundaţii, soldate cu moartea a mai bine de 180 de persoane. Un purtător de cuvânt al talibanilor a declarat agenţiei de presă dpa că mii de case şi mii de hectare de pământ au fost distruse iar recoltele compromise. "Oamenii au pierdut totul", a subliniat el.

Potrivit unui sondaj realizat în rândul a 1450 de familii, în Afganistan, în mai 2022 de către organizaţia umanitară neguvernamentală "Save the Children", aproximativ 97 la sută din familiile respective nu reuşeau să le asigure copiilor hrană suficientă. Familiile chestionate au afirmat de asemenea că fetele sunt mai prost hrănite decât băieţii. Nouă din zece fete sunt îngrijorate fiindcă nu prea mai au energie pentru a învăţa, pentru a se juca şi pentru a-şi îndeplini sarcinile de zi cu zi.

Lipsurile sunt atât de mari încât tot mai mulţi părinţi afgani se văd siliţi să-şi vândă copiii. Îi vând unor cupluri fără copii, fetele ca mirese, îi vând unor traficanţi de oameni sau unor grupări radicale islamiste, pentru a face luptători din ei.

"Oamenii din Afganistan, mai ales femeile şi copiii, au nevoie de ajutor. Ei suferă cel mai acut de pe urma sancţiunilor", a declarat pentru DW, de la Kabul, Samira Sayed-Rahman.

Doar ajutoarele umanitare nu sunt suficiente

Samira Sayed-Rahman lucrează pentru organizaţia umanitară International Rescue Committee (IRC) în Afganistan şi este zilnic în contact cu femei care suferă din pricina situaţiei existente. A explicat că există şi o altă problemă: "Nici măcar nu sunt bancnote suficiente. Multe se destramă. Comercianţii nu acceptă toate bancnotele, în special din partea femeilor sărace. Anul trecut IRC s-a putut ocupa de mai bine de trei milioane de oameni din diversele regiuni ale ţării. Dar nu am putut face decât atât cât am putut. Ajutoarele umanitare nu sunt o soluţie pentru problemele economice ale Afganistanului. Mai degrabă ar trebui înlăturate barierele economice şi reluate finanţările pentru dezvoltare. Economia Afganistanului a fost dependentă ani în şir în mare proporţie de valute străine, şi dacă acest ajutor este stopat brusc, populaţia este mai întâi cea care suferă în principal."