Revoltă scurtă cu consecințe ample

A fost mai mult o demonstrație de putere decât o exprimare a solidarității. Mii de suporteri ai președintelui Erdogan au ieșit pe străzi în ziua de după înăbușirea tentativei de puci. Au făcut-o la cererea șefului statului, la fel ca și în noaptea revoltei, când s-au opus militarilor puciști.

Președintelui Erdogan îi place să arate cum poate el să mobilizeze masele, exact atunci când dorește el. Dar să fie acesta cu adevărat un semn al unității populației? Divizarea din societatea turcă, accentuată în ultimii ani, nu se rezolvă într-o singură noapte. Dar apelul la unitate și capacitatea partidelor de cooperare, după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie, sunt dătătoare de puțină speranță.

Nou val de arestări

Zilele care urmează vor fi hotărâtoare. După puciul eșuat, nu au fost arestați doar militari, ci și peste 2700 de judecători și avocați. Aceștia sunt acuzați că ar fi susținători ai mișcării lui Fethullah Gülen, pe care partidul de guvernământ AKP o consideră organizație teroristă. Erdogan îi vânează de mai demult pe susținătorii lui Gülen, acum poate să o facă liniștit sub perdeaua așa-zisei democrații.

Totul conține o doză serioasă de ironie: Fethullah Gülen a ajutat anterior guvernul AKP să slăbească forțele seculare din armată iar acum ar fi încercat să răstoarne executivul, potrivit taberei guvernamentale.

Și mai ironic este că tocmai acest guvern turc, cu toate deficitele lui cunoscute, își asumă acum rolul de mare apărător al democrației. Comunitatea internațională nu va putea fi păcălită, dar pe plan intern mișcarea îi va folosi cu siguranță lui Erdogan. Și este îngrijorător că victime ale următorului val de arestări ar putea cădea nu doar susținătorii lui Gülen, ci și opozanții AKP.

Expulzarea lui Gülen

Se pun acum două întrebări. Prima: poate Turcia să obțină expulzarea lui Fethullah Gülen? SUA au respins în prima fază solicitarea Ankarei, dar Erdogan nu va renunța cu una, cu două. Pe de altă parte, zvonurile că SUA s-ar fi aflat în spatele puciștilor tensionează și mai mult relațiile sensibile dintre cele două țări, partenere NATO.

A doua întrebare: va putea acum după puciul eșuat Erdogan să transforme statul turc într-un sistem prezidențial? Chiar dacă premierul Binali Yildirim declarase înainte de puci că nu vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, tema ar putea reveni în actualitate. Un scenariu deloc de dorit pentru opoziția slăbită și populația obosită.

Turcia a trecut în ultimii ani prin momente grele. Tentativa de puci se adaugă la lista acestora. Chiar dacă puciul a eșuat, umbra sa va întuneca mult timp de acum înainte viitorul Turciei.