Poporul vrea, dar statul e slab

Este posibilă democraţia în Afganistan? În ce-i priveşte pe alegătorii afgani, această întrebare poate căpăta clar un răspuns afirmativ. Imagini oferite de corespondenţii noştri la faţa locului şi de mass-media afgane arată cozi lungi în faţa secţiilor de votare. Mai bine de trei milioane de alegători înscrişi pe liste, dintr-un total de 8,8 milioane, şi-au exprimat opţiunea sâmbătă seară, potrivit datelor oficiale. Este un număr foarte mare de neînfricaţi, având în vedere ameninţările proferate de talibani şi organizarea haotică a scrutinului.

Mai ales tinerii din mediul urban s-au înghesuit la urne. Ei nu s-au sfiit nici să arate asta în faţa camerelor de luat vederi. Cine are astăzi 18 ani şi are drept de vot avea vârsta de abia un an când au fost alungaţi de la putere talibanii şi a trăit aproape întreaga sa viaţă într-o democraţie, ce-i drept instabilă, dar totuşi existentă. Chiar şi această perspectivă vagă de coparticipare la viaţa politică a ţării îşi arată efectul şi dă speranţe de viitor.

Autorităţile au eşuat din multe puncte de vedere

Este posibilă democraţia în Afganistan? În privinţa activităţii şi motivaţiei instituţiilor oficiale şi a forţelor de securitate există dubii întemeiate. Probabil că nu se va şti niciodată câţi afgani care au vrut să voteze s-au văzut nevoiţi să renunţe din cauza incompetenţei organizatorilor. Aproape o treime din secţiile de votare au rămas sâmbătă închise. Motivul cel mai răspândit a fost nefuncţionarea aparaturii de identificare biometrică a alegătorilor. De aceea scrutinul a fost prelungit în 400 de circumscripţii electorale cu încă o zi. Pe de altă parte, într-o întreagă provincie afgană, Ghazni, aflată în centrul ţării, nu s-a putut vota deloc. Nu din pricina talibanilor, ci fiindcă autorităţile nu au fost capabile să întocmească o delimitare clară a circumscripţiilor electorale.

De asemenea, nu se va afla probabil niciodată câţi alegători au rămas acasă de teama atentatelor comise de talibani. În aproximativ 200 de atacuri cu bombe, rachete şi obuze de mortieră islamiştii au ucis în zilele de scrutin mai bine de 30 de oameni, rănind alţi 130. Şi asta deşi a fost mobilizat un important dispozitiv de securitate, format din 70.000 de soldaţi şi poliţişti. Aceştia nu au reuşit să împiedice nici atentatele în capitala Kabul, oraşul considerat cel mai sigur şi nici uciderea şefului poliţiei din Kandahar, cu două zile înaintea alegerilor. De aceea în oraşul din sudul ţării se va putea vota abia peste o săptămână, după ce spiritele se vor mai calma. Forţele de securitate au fost foarte ineficiente şi asta nu anunţă nimic bun pentru viitor.

SUA îi lasă pe talibani să se întărească

Este posibilă democraţia în Afganistan? În ce-i priveşte pe aliaţii guvernului afgan, situaţia se arată mai degrabă sumbră. Abia pe 12 octombrie s-a întâlnit cu reprezentanţii talibanilor emisarul special al SUA pentru Afganistan, Zalmay Khalilzad, fără participarea guvernului afgan. Desigur, administraţia SUA ştie că talibanii subminează dezvoltarea democratică a ţării. Dar tolerează asta pentru a scurta drumul spre pace, ceea ce ar permite retragerea militarilor americani din ţară. Astfel SUA sabotează democraţia în Afganistan.

Alegătorii afgani au demonstrat că vor prin votul lor să contribuie la edificarea democraţiei, în ciuda tuturor opreliştilor. Până la următorul test democratic care va avea loc în primăvara anului viitor, mai ales reprezentanţii statului şi aliaţii lor sunt datori cu o ameliorare a situaţiei. În aprilie 2019 sunt programate în Afganistan alegerile prezidenţiale.