Italienii dezamăgiţi votează pentru haos

Alegerile din Italia nu au dus la configurarea unei majorităţi clare, ceea ce reprezintă un semnal îngrijorător. 60% din italienii prezenţi la vot au ales partide populiste, fie la stânga eşichierului politic, cu Mişcarea Cinci Stele, fie la dreapta acestuia, unde se află patru formaţiuni populiste, inclusiv una neofascistă. Cât de sătui şi de frustraţi de stilul de guvernare actual trebuie să fie italienii dacă au fugit la populişti, care fac promisiuni nefondate, speculează fricile electoratului şi la final nu fac mai nimic?

Pentru 15% din alegători, resuscitatul Silvio Berlusconi, la cei 81 de ani ai săi, reprezintă un dătător de speranţe, deşi el reprezintă sistemul mai mult decât oricine altcineva. Euroscepticul Matteo Salvini, xenofob declarat, se află chiar uşor în faţa lui Berlusconi. Să nu mai spunem de fanii lui Mussolini de la "Fraţii Italiei", care au candidat la rândul lor pe această listă de dreapta. De cealaltă parte se află platforma de protest Cinci Stele. Liderii ei au promis şi soarele de pe cer, au anunţat că vor pune la dispoziţie bani pe care însă ţara nu îi are. UE este ţapul ispăşitor şi ar trebui să dea mai mulţi bani Italiei.

Mesajul alegătorilor: aşa nu se mai poate

Italienii vor ceva nou, diferit de politica de până acum. Despre aparatul de stat italian cred că este incapabil şi depăşit. Astfel este plătită factura actualilor guvernanţi social-democraţi. Aceştia au suferit o divizare masivă în rândul partidului înainte de alegeri şi, la fel ca SPD în Germania, se află în cădere liberă. Speranţa de odinioară - Matteo Renzi - este azi total uitat. Reformele nu avansează, economia creşte în ritm de melc, şomajul este prea ridicat, problemele cu numărul mare de azilanţi sunt nerezolvate. Aparatul de stat consumă prea mulţi bani. Justiţia este lentă şi ineficientă. Datoriile de stat sunt mult prea mari. Se pare că lista lucrurilor negative pentru a treia economie a UE nu se mai termină.

Mesajul alegătorilor este foarte clar: aşa nu mai merge. Dar prea mari schimbări nu se întrevăd, pentru că cele trei mari blocuri politice se împiedică reciproc în noul parlament. Toate părţile au exclus înainte de scrutin orice combinaţie potenţial raţională. Dar nici o coaliţie improbabilă între partidul lui Berlusconi şi social-democraţi nu ar întruni majoritatea necesară guvernării. Dacă nu se va găsi o soluţie politică, preşedintele ţării va numi un guvern de tehnocraţi, care va conduce Italia până la alegerile anticipate. Un model pe care Italia l-a experimentat deja de mai multe ori. Nu reflectă voinţa democratică a electoratului, dar asigură cel puţin relaţii de muncă stabile la cel mai înalt nivel politic.

Fără soluţii

Şefa Frontului Naţional din Franţa, Marine le Pen, l-a felicitat pentru rezultatul obţinut pe omologul ei italian Salvini. Din păcate, ea are însă dreptate că rezultatul alegerilor italiene este unul prost pentru UE în general. Voturile numeroase primite de populişti împing Italia în aceeaşi tabără din care mai fac parte în prezent Ungaria, Polonia, Cehia, Grecia şi Austria. În toate aceste ţări, populiştii sunt la putere sau cel puţin la guvernare. Şi în Germania, populismul de dreapta este în creştere. Se pare că, în afară de Paris, nicăieri nu există o reţetă de combatere a populiştilor şi naţionaliştilor.

Italia nu-şi permite acum o criză guvernamentală întinsă pe mai multe luni. Muntele de datorii al ţării ar putea deveni foarte greu spre imposibil de finanţat, dacă pieţele îşi pierd încrederea în capacitatea de dezvoltare armonioasă a Italiei. Dar alegătorii nu şi-au pierdut de tot speranţa, după cum ne-a spus un italian prezent într-o secţie de vot: "Noi italienii vom supravieţui şi acestor situaţii grele. Am ieşit mereu la liman cu sistemul nostru disfuncţional."

Autor: Bernd Riegert/os