Codul Fiscal, miza momentului

Cel mai important act politic al acestor zile este legat de Codul Fiscal și de eventuala sa promulgare. Președintele Klaus Iohannis nu s-a pronunțat asupra acestei reforme spectaculoase după ce a fost votată în Parlament, dar, anterior, în perioada dezbaterilor preliminare, a fost mai curând reticent. Prin urmare nu ar fi surprinzător ca președintele să retrimită legea la Parlament, în speranța că între timp liberalii, puși în gardă de declarațiile Comisiei Europene sau ale FMI și de propriile sale poziții, și-ar putea schimba optica, după cum și alte grupuri se vor putea dovedi, la rândul lor, receptive la ”îngrijorările” oficialilor de la Bruxelles.

Comisarul însărcinat cu problemele fiscale, Valdis Dombrovskis, declarase în aprilie că nu dezaprobă creșterea TVA, dar că așteaptă măsuri de natură să compenseze pierderile potențiale de la Buget. Pe de altă parte, în cursul zilei la marți, cu ocazia reuniunii miniștrilor de finanțe din UE (ECOFIN), comisarul Valdis Dombrovskis a semnalat anumite probleme în finanțele României, fiind totodată sceptic față de viabilitatea noului Cod Fiscal: ”Estimăm că anul următor deficitul bugetar al României ar putea ajunge la aproximativ 3% din PIB. Nu este un semnal liniştitor pentru pieţe această creştere rapidă a deficitului bugetar. Ne-am împărtăşit îngrijorările cu autorităţile române şi suntem gata să discutăm din nou.” (Agerpres).

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a fost însă cel mai critic față de noul Cod Fiscal, am spune neobișnuit de critic prin raportare la prudența cu care s-a exprimat de obicei față de deciziile politice ale momentului. Or, de data aceasta, guvernatorul BNR a expus o opinie tranșantă: ”Nu sună deloc a seriozitate. Adică strângi economia și apoi îi dai drumul...o majorare brutală cu două puncte procentuale de la an la an pune problema de seriozitate”. Să cităm și o altă frază care trimite direct la cvasiunanimitatea cu care Parlamentul a votat Codul Fiscal: ”Nu poți să dai o lege în Parlament care să contrazică o legitate economică. Dacă ar crește nivelul de trai printr-o lege în Parlament, de ce nu ar crește și în Burkina Faso. Echilibrele macroeconomice sunt legități economice. (...) Venim cu o lege în Parlament să crească cutare... nu o sa crească dacă nu se îmbină cu legitățile economice.”

În fine, Mugur Isărescu a declarat că nu crede într-o reformă care nu are acceptul Comisiei de la Bruxelles: ”Nu vedem cum, un program atât de ambițios și atât de amplu și având atâtea componente, poate să devină credibil fără cooperarea partenerilor internaționali și cu atât mai mult în contraargumente cu dânșii”.

Putem presupune că guvernatorul BNR nu făcea aceste declarații, neobișnuit de tranșante, dacă nu avea o anumită acoperire politică și dacă nu avea în vedere o schimbare de orientare. Prin urmare ne putem aștepta ca președintele Klaus Iohannis să retrimită legea fiscalității înapoi la Parlament, provocând o reluare a dezbaterilor la toamnă sau declanșarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. Demisia primului ministru, pus sub acuzare de DNA, ar grăbi evoluția lucrurilor, care s-ar complica foarte mult în cazul unei rezistențe.

Este extrem de semnificativă și reacția premierului Victor Ponta care, într-o manieră neuzuală, a făcut un apel către opinia publică să apere reforma impozitelor: ”Cred că, în acest moment, toți adversarii dezvoltării, prosperității și independenței noastre economice sunt în stare de orice ca să blocheze aplicarea măsurilor din Cod! Fac un apel la toți românii de bună credință să facem front comun împotriva oricăror asemenea tentative evident împotriva interesului nostru ca țară și societate! (facebook 2 iulie 2015)”.

Dramatismul acestei declarații dezvăluie că, dincolo de acalmia publică, se poartă o dezbaterere intensă în mediile politice relevante. Codul Fiscal ar putea fi o parte importantă a mizei politice a momentului, care vizează și o schimbare de guvern.