Interviu cu politologul Andrei Țăranu

Și, totuși, chiar dacă s-ar limita la jumătate din lucrurile foarte grave care sunt puse acolo, chiar și așa lucrurile stau foarte rău, pentru că, de fapt, principiul esențial ar fi demilitarizarea instituțiilor respective, nu să le dai mai multă putere, spune politologul Andrei Țăranu.

După câteva zile de la publicarea de către G4Media a unor propuneri de modificări legislative care vizează activitatea serviciilor de informații, președintele Iohannis a făcut câteva declarații, cât să spună că presa nu are de ce să dezbată și să se inflameze în privința unui draft și că „știm" cine a scurs documentul către presă.

E un fel de asumare a proiectului, există ca atare, dar ne spune președintele că nu avem motive să-l dezbatem.

Președintele nu a spus direct că asumă acel proiect, dar noi știm un lucru, care este foarte grav, și anume că acel proiect a fost făcut inițial de instituțiile care urmează să fie beneficiarele acestei legi.

Or, asta generează un conflict de interese foarte mare, având în vedere faptul că instituțiile de siguranță națională trebuie să fie sub un control civil, al Parlamentului sau al altor instituții democratice. Acest lucru nu se întâmplă, din contra, așa cum apare pentru SRI și SIE, ele sunt practic scoase complet de sub autoritatea statului, sunt într-o situație de impunitate.

E clar că nu poți face un asemenea draft și să-l propui tu, beneficiarul, cerând și mai multă impunitate, într-o țară în care de prea multă vreme ideea de control mai degrabă invers, de către servicii al societății, al instituțiilor juridice rămâne un subiect permanent de actualitate și generează scandal.

Este un scandal public faptul că SRI a putut, pe o perioadă relativ lungă, să instrumenteze dosare care apoi au fost considerate politice, să instrumenteze cazuri, ceea ce iar a generat foarte mari dispute și să facă această permanentă interceptare, ascultare a telefoanelor și până astăzi, dacă nu intervenea CCR, să ceară tuturor companiilor de telefonie publică, chiar dacă sunt private, să ofere date despre clienții lor, ceea ce în bună măsură încalcă GDPR-ul și multe legi aflate în amonte și în aval, legate de persoană și de libertatea cetățenească.

Președintele insistă că e doar un draft și atunci nu ar trebui să-l discutăm.

Ne-am putea imagina ce s-ar fi întâmplat dacă acest draft nu ar fi existat, în primul rând, și ar fi ajuns deja în faza de proiect. Adică ar fi fost în mâna Guvernului, care îl trimitea la Parlament, în condițiile în care Guvernul are o majoritate de 70 – 75% în Parlament, și după 45 de zile în care ar fi urmat consultarea publică, de cele mai multe ori nu este luată în calcul de către decidenți, și ar fi devenit legi.

Multe dintre elementele din draft nu ar fi fost cunoscute și ne-am fi trezit cu aceste legi, care atentează la libertățile cetățenești, care și așa au devenit puține după pandemie și odată cu începutul războiului.

A fost o strategie de a ne testa reacția? A scris și colega mea, Ioana Ene Dogioiu, despre această ipoteză.

Asta e o tehnică de manipulare foarte veche, se numește piciorul în ușă: ceri ceva foarte puternic la început și apoi obții exact lucrul pe care l-ai dorit.

E foarte posibil ca acesta să fi fost planul, președintele însă a spus că asta este o eroare majoră.

Puteţi citi articolul integral AICI.