1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză: Chișinăul are nevoie ca de aer de o Românie stabilă

12 decembrie 2024

Republica Moldova este mai interesată ca niciodată ca România să fie stabilă politic și să aibă un guvern sensibil la situațiile de avarie energetică în care, aproape sigur, se va pomeni Chișinăul din 1 ianuarie 2025.

https://p.dw.com/p/4o3qU
Republica Moldova | Vizita lui Klaus Iohannis la Chișinău
Președintele român Klaus Iohannis alături de președinta R. Moldova Maia Sandu la Chișinău - arhivă (31 august 2024)Imagine: Elena Covalenco

Joi, 12 decembrie, premierul moldovean Dorin Recean va solicita instituirea stării de urgență în sectorul energetic pe o perioadă de 60 de zile în legătură cu sistarea tranzitului de gaze rusești prin teritoriul Ucrainei începând cu 1 ianuarie 2025. În aceste condiții, Transnistria, care și-a construit întreaga economie pe gaz rusesc livrat gratis timp de peste 30 de ani, se va pomeni, în plină iarnă, în pragul unei catastrofe umanitare. Fără curent și gaz, întreprinderile din stânga Nistrului vor fi nevoite să-și sisteze activitatea iar zeci de mii de oameni se vor pomeni șomeri.

La rândul său, Chișinăul (care cumpără 95% din necesarul de energie electrică din Transnistria) se va confrunta cu un deficit enorm de curent. Puținele conexiuni energetice cu România ar fi singura salvare a Chișinăului într-un astfel de scenariu aproape iminent – așa cum s-a întâmplat și în iarna anului 2022. Asta chiar dacă energia electrică românească i-ar costa pe moldoveni de aproape trei ori mai scump decât curentul cumpărat acum din Transnistria.

Tehnic, România poate acoperi cel mult 30% din necesarul de curent al Republicii Moldova iar centralele termice locale cel mult 40% dacă ar lucra la capacitate maximă. Liniile care unesc sistemele energetice ale Republicii Moldova și României intersectează însă teritoriul Ucrainei iar autoritățile moldovene sunt aproape sigure că Rusia va încerca să lovească cu rachete acest segment energetic, pentru a scufunda Moldova în întuneric în plină iarnă și în ajunul alegerilor parlamentare din 2025, pentru a crește astfel revolta populației față de guvernarea pro-europeană.

Kremlinul deja lucrează la planul doi pentru deturnarea Moldovei

Din punct de vedere electoral și perfid-tactic, Rusia ar fi interesată să genereze o catastrofă umanitară în regiunea transnistreană. Criza energetică ar zdruncina dur și economia Republicii Moldova, prețurile ar exploda iar Chișinăul s-ar pomeni, conform calculelor, cu peste 120.000 de refugiați interni (din Transnistria), cărora va trebui să le ofere adăpost și beneficii sociale. Ar fi o povară imensă asupra bugetului Republicii Moldova, care și așa este numai găuri. În plus, viziunea politică a oamenilor din Transnistria este puternic influențată de propaganda rusă și de regimul separatist pro-rus. Scrutinele precedente au arătat că ei votează masiv partide pro-ruse. Exact de asta are nevoie Rusia în 2025 - să deturneze cursul pro-european al Moldovei prin propulsarea unei majorități loiale Kremlinului în Parlamentul de la Chișinău.

Din această perspectivă sumbră, autoritățile de la Chișinău urmăresc cu foarte multă atenție frământările politice de la București. Fără ajutor românesc și european, Republica Moldova nu va putea rezista unui astfel de scenariu. Rusia deja își conturează mizele electorale pentru parlamentarele din 2025 din Republica Moldova. Cel mai probabil, tactica rusească aplicată la recentele alegeri prezidențiale din România va fi ușor ajustată și repetată la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Rusia va miza pe candidați populiști, va utiliza aceleași sperietori anti-UE și anti-NATO ca la alegerile din România și va încerca să influențeze votul prin interferențe informaționale și corupție electorală.

Republica Moldova: Între Rusia şi UE

Rețeta succesului Rusiei în Moldova: o Românie care să nu mai ajute Chișinăul

Moscova investește concomitent acum în trei „actori statali” moldoveni cu viziuni false pro-europene și radicale de stânga, care au misiunea de a antagoniza societatea moldovenească în lunile următoare prin mesaje ce alimentează ura și neîncrederea față de instituțiile statului și față de jurnaliștii și liderii de opinie care au înclinat balanța în favoarea referendumului pro-UE și în favoarea Maiei Sandu la cele două scrutine desfășurate în 2024. Pentru a-și asigura succesul în plan electoral în Moldova, Moscova are nevoie ca la butoanele puterii la București să ajungă oameni tacit-loiali, care să întârzie sau chiar să înghețe susținerea României pentru Moldova (mai ales pe segmentul energetic), fără de care Chișinăul s-ar prăbuși economic pur și simplu în lunile următoare.

„Republica Moldova mizează pe o guvernare pro-europeană la București și ar fi în totală contradicție cu o putere formată din partide suveraniste, care pledează pentru o relație aparte cu Rusia”, susține analistul politic de la Chișinău Anatol Țăranu.

„România este avocatul numărul unu al Republicii Moldova în cadrul UE. Alegerea unui președinte anti-UE în România ne-ar bloca parcursul european la foarte multe nivele”, susține expertul comunității WatchDog din Moldova, Andrei Curăraru.

În schimb, socialistul pro-rus Igor Dodon a salutat votul pentru candidatul populist Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din România – tur anulat în cele din urmă de către Curtea Constituțională a României din cauza interferențelor rusești în favoarea lui Georgescu.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.