1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
PoliticăStatele Unite ale Americii

Presshub: Obiectivele de politică externă ale Kamalei Harris

19 august 2024

Kamala Harris, candidata democrată la alegerile prezidențiale, nu se va abate prea mult de la obiectivele de politică externă ale actualei administrații Biden.

https://p.dw.com/p/4jbnj
SUA - Kamala Harris în Carolina de Nord
Kamala Harris în campanie electoralăImagine: Peter Zay/Anadolu/picture alliance

Joe Biden și Kamala Harris susțin abordarea liberal internaționalistă în politica externă. Această perspectivă presupune implicarea activă a Statelor Unite pe scena globală prin cooperarea cu alte state pentru obținerea unor beneficii comune. O schimbare de paradigmă a Kamalei Harris este improbabilă.

Michael McFaul, profesor de studii internaționale la Universitatea Stanford, notează pe blogul său că Biden și Harris cred că „implicarea activă cu […] lumea este cea mai bună modalitate de a avansa securitatea, prosperitatea și valorile americane.”

Totodată, McFaul subliniază că Joe Biden și Kamala Harris au reușit să readucă SUA în centrul scenei internaționale după politica de izolare susținută de fosta administrație Trump, manifestată prin retragerea din numeroase acorduri internaționale (cum a fost retragerea din Acordul de la Paris privind schimbările climatice), „hărțuirea” aliaților democratici și apropierea de lideri autoritari precum Vladimir Putin.

Citește și: Cine este Tim Walz și de ce a fost ales de Kamala Harris pentru funcția de vicepreședinte

În funcția de vicepreședinte al SUA, Kamala Harris a avut mai mult rolul de a sprijini obiectivele de politică externă stabilite de Joe Biden, iar când a venit momentul să se pronunțe subiecte externe, vicepreședinta SUA a fost mai degrabă prudentă, potrivit NBC News.

La momentul învestirii în funcția de vicepreședinte în 2021, Kamala Harris avea o experiență limitată în ceea ce privește politica externă, ceea ce i-a adus și critici. Jim Townsend, fost oficial al Pentagonului, a declarat pentru Politico că „ea nu are cu adevărat o experiență în apărare sau în politica externă, așa că depinde în mare măsură de [consilierii săi] acolo unde trebuie să participe.”

Președintele Joe Biden a decis să o trimită în locul său pe Kamala Harris la unele summit-uri și conferințe internaționale tocmai în scopul de a căpăta experiență în ceea ce privește relațiile internaționale. Vicepreședinta SUA a fost prezentă la Conferința de Securitate din München în 2022, înainte de invazia rusă în Ucraina, alături de alți lideri europeni și experți pe probleme de securitate. În 2023 a revenit la München și a participat și la un summit al ASEAN.

Jim Townsend consideră că prezența Kamalei Harris la aceste conferințe internaționale a avut scopul de „a-i lărgi experiența în afaceri internaționale.”

Democratul Adam Smith a declarat tot pentru Politico faptul că prezența vicepreședintei SUA a arătat prin prezența sa la München că este pregătită să înfrunte problemele internaționale.

Care sunt obiectivele de politică externă a Kamalei Harris

În cazul în care Kamala Harris va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie, experții nu se așteaptă la o schimbare radicală în ceea ce privește politica externă a Statelor Unite. Harris va merge în general pe aceeași linie setată de actualul președinte.

Ucraina reprezintă una din prioritățile Kamalei Harris. Aceasta a subliniat în nenumărate rânduri că SUA vor susține Ucraina în fața invaziei Rusiei. De altfel, Harris s-a întâlnit de mai multe ori cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, ultima dată la Summit-ul pentru Pace privind Ucraina din luna iunie, conform Politico.

Kamala Harris l-a criticat pe Vladimir Putin și îl consideră principalul responsabil în cazul uciderii liderului opoziției ruse, Alexei Navalnîi. Vicepreședinta SUA a spus că Rusia comite crime împotriva umanității în Ucraina și că cei vinovați de astfel de acte interzise de dreptul internațional vor fi trași la răspundere.

Citește și: Ofensiva Ucraineană în Kursk: Avansări Strategice în Rusia

În privința Orientului Mijlociu, este posibil să vedem anumite schimbări, însă nu substanțiale. SUA consideră Israel un aliat major astfel că i se oferă acces privilegiat la cele mai noi tehnologii dezvoltate de americani, relatează Council on Foreign Relations. Mai mult, de la începerea ofensivei în Fâșia Gaza împotriva Hamas în octombrie 2023, administrația Biden a decis să transfere peste 100 de pachete de ajutor militar Israelului.

În același timp, Kamala Harris și-a exprimat îngrijorarea cu privire la populația palestiniană care este afectată de acest război. Ea consideră că ceea ce se întâmplă în Gaza este o catastrofă umanitară și nu s-a ferit să îl critice pe premierul israelian, Benjamin Netanyahu, din cauza numărului mare de civili palestinieni uciși în ofensiva israeliană, potrivit Politico.

Tariq Habash, fost consilier al lui Biden din Departamentul pentru Educație, a declarat că este posibil ca politica externă în ceea ce privește Israel și Palestina să se schimbe, punând în prim plan drepturile civililor palestinieni.

Când vine vorba de Iran, Kamala Harris a susținut Planul Comun de Acțiune Cuprinzător (JCPOA) din 2015, promovat de Administrația Obama, prin care s-a ajuns la un acord nuclear. Ea a condamnat uciderea generalului iranian, Qassem Soleimani, de SUA sub administrația Trump.

Politica externă față de Asia va rămâne neschimbată, potrivit Politico. În calitate de senator, Harris a lucrat la elaborarea legislației care promovează respectarea drepturilor omului în Hong Kong. Fostul președinte Trump a promulgat un proiect de lege elaborat de Harris împreună cu senatorul republican de Florida Marco Rubuio care promovează drepturile omului în Hong Kong și care permite SUA să sancționeze oficialii din Hong Kong care implicați în „subminarea libertăților fundamentale și a autonomiei” în teritoriu.

Un an mai târziu, Kamala Harris a susținut  Uyghur Human Rights Policy Act care a împuternicit SUA să impună sancțiuni împotriva „persoanelor și entităților străine responsabile de încălcarea drepturilor omului” în Xinjiang.

Citiți textul integral pe Presshub.ro.