Cancelarul austriac, între laude şi critici

În Parlamentul European de la Strasbourg s-a discutat, fireşte, despre subiectele politice aflate în centrul atenţiei, în special despre reacţia Austriei la acordul CDU și CSU din noaptea precedentă.

"Dacă Germania stabilește măsuri naționale, atunci noi și ceilalți trebuie să reacționăm", spune cancelarul Sebastian Kurz succint. El așteaptă o "linie de guvernare clară la Berlin".

Dimineaţă, Austria a anunțat deja propriile măsuri de închidere a frontierei în reacție la posibilele măsuri germane. Kurz va anunța mai multe pe acest subiect la Viena, unde poate vorbi ca șef de guvern național.

În cele din urmă, a venit la Parlamentul European pentru a prezenta în mod oficial subiectele președinției austriece a Uniunii Europene.

La rândul său, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declarat că a instruit serviciul juridic să facă un audit în privinţa măsurilor germane, însă „la prima vedere“, oficialul european consideră că acordul de la Berlin este în conformitate cu legislația europeană.

"O Europă care protejează"

Să revenim la programul președinției europene a lui Kurz. În discursul său, cel mai tânăr șef de guvern din UE a subliniat că  "Austria a fost întotdeauna pro-europeană".

Nu-i puţin lucru, în contextul în care partenerul său de coaliție, Partidul Libertăţii (FPÖ) caută o alianță strânsă mai ales cu antieuropenii din Italia și Franța.

Câteva cuvinte mari despre proiectul european, statul de drept și democrația fac parte din orice discurs rostit la început de președinție a UE.

Totuși, importante sunt acţiunile pe care le întreprinde o ţară în cele șase luni petrecute la cârma corabiei europene, iar Kurz vorbeşte adesea despre "crearea de punţi". Rămâne de văzut dacă intenţiile sale se confirmă.

În centrul crizei migraţioniste

Motto-ul cancelarului, "O Europă care protejează", are drept scop prevenirea migrației ilegale. Este vorba despre "protecția populației", o schimbare de paradigmă în politica refugiaților.

Se poate afirmă că recentul summit a adus o schimbare importantă în abordarea migraţiei.

Acordul referitor la "centrele de tranzit" și normele privind ONG-urile reprezintă pași în direcția corectă.

În plus, Sebastian Kurz subliniază o mai bună protecție a frontierelor externe, dorind să mențină frontierele deschise în interior.

Și încă o dată, el invocă o mai mare cooperare cu țările africane, ceea ce UE încearcă să facă încă de la summitul african din Malta, acum trei ani, fără succese notabile până acum.

În plus, austriacul dorește să abordeze problemele majore legate de digitalizare și automatizare, să consolideze competitivitatea și să depună eforturi pentru a stabiliza vecinătatea imediată.

Austria salută în mod expres deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Macedonia și solicită integrarea rapidă a tuturor țărilor din Balcanii de Vest în UE.

Există un contrast puternic cu cel al președintelui francez, care nu pare să fie interesat de o extindere rapidă. Cel târziu la acest capitol, dorinţa de a crea punți, se cam complică.

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker a amintit că planurile de gestionare europeană a frontierelor externe au fost introduse mulți ani în urmă, la Bruxelles, iar apoi au fost respinse „de către unele țări vorbitoare de limbă germană.“

De fapt, astfel de propuneri au fost blocate pentru o lungă perioadă de timp, deoarece Germania s-a temut de o pierdere a suveranității naţionale. Acum, parcă opiniile s-au inversat.

În plus, Juncker a amintit cancelarului austriac Sebastian Kurz că trebuie vorbit despre mai mult decât migrația.

De pildă, despre compromisurile vizând următorul buget al UE, care ar trebui să fie adoptat în 2019. 

„Pe farfurie nu poate exista numai şniţel vienez" . O glumă cu tentă culinară, dar suficient de străvezie.

Liderul liberalilor din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, nu a avut dispoziţia potrivită pentru a glumi. "Nu există o criză a migrației, este o criză politică pe spatele migranților". a spus el, referindu-se la "declinul dramatic" al numărului de refugiați care solicită azil în UE. "Uitați-vă la cifre înainte de a agita acest subiect în rândul cetățenilor", cere el.

"Toţi acţionează naţional"

Așa-numita criză revine în centrul atenţiei numai din pricina deciziei unilaterale a ministrului italian de Interne, Matteo Salvini, de a închide porturile pentru nave, mai spune liberalul.

Salvini a vrut să împingă refugiații în țările vecine, în Ungaria, Germania, Austria, și apoi același lucru s-a întâmplat în aceste ţări.

Toată lumea acţionează doar naţional, iar singurul consens este: "să nu existe refugiați în curtea mea". Acesta este scandalul real, mai spuns Verhofstadt, iar guvernul de la Berlin s-ar putea simți şi el vizat de cuvintele acestuia.

Philippe Lambertz, vice-preşedintele al grupului Verzilor din Parlamentul European, consideră de asemenea că în ceea ce priveşte migrația, în următoarele șase luni orientarea politicii UE va fi unilaterală.

Cetățenii vor într-adevăr să se protejeze, dar în faţa a ce?, a întrebat ecologistul. Potrivit acestuia, protecția împotriva atacurilor teroriste, pierderea locurilor de muncă, sărăcia și declinul social sunt ameninţări mult mai grave.