Sprache

"La început limba germană nu îmi părea deloc frumoasă", îşi aminteşte Diana Guncheva. Avea 14 ani când i s-a întâmplat să ia pentru prima oară contact cu limba germană, acasă, în oraşul ei natal, Varna. "Abia în liceu, când am început să citim în original Bertolt Brecht şi Johann Wolfgang von Goethe, am descoperit frumuseţea acestei limbi. În germană poţi exprima un gând mult mai exact decât în alte limbi".

Între timp a ajuns să stăpânească atât de bine germana încât la sfârşitul studiilor, pe care le-a absolvit la Bonn, a primit o ofertă de lucru într-o şcoală de limbi străine din fosta capitală federală. Pe lângă slavistică şi istoria Europei de Răsărit, Guncheva – astăzi în vârstă de 31 de ani – mai deţine şi o diplomă de predare a germanei ca limbă străină (DAF). "Limba este cheia către o ţară; nu poţi să te simţi bine undeva fără a stăpâni limba locului“.

Limba străină - lepădarea de teamă

La cursurile de integrare, tânărul lector oferă cursanţilor nu doar informaţii despre limba germană ci şi despre viaţa de zi cu zi: "Eu însămi fiind o imigrantă, pot să le le înţeleg problemele şi dificultăţile pe care le întâmpină în a asimila limba germană care nu le este limbă maternă“. Pentru unii dintre cursanţi, prezenţa unui dascăl care, la rândul lui, provine din străinătate este o motivaţie suplimentară: "Când aud că eu am învăţat germana ca limbă străină îşi spun că pot şi ei să o facă“.

O provocare deosebită: Diana Guncheva face şi cursuri de alfabetizare cu imigranţi care nu ştiu deloc să citească şi să scrie. "Sunt oameni care, la început, sunt profund complexaţi de analfabetismul lor – dar îi ajută să constate că nu sunt singurii care au această problemă“. Astfel de persoane ajung să scrie primele cuvinte din viaţa lor în germană, nu în limba maternă.

Pentru imigranţi, stăpânirea limbii ţării de adopţie este o chestiune fundamentală – dar nu singura determinantă, este de părere cercetătorul în probleme de integrare Haci Halil Uslucan de la Universitatea Duisburg-Essen: "Foarte importantă este întâi de toate integrarea în piaţa educaţională şi a muncii“.

Au specialiştii cu înaltă calificare o problemă cu germana?

O asemenea integrare reuşeşte, în unele domenii, şi fără a cunoaşte limba germană. Există universităţi în care se predă exclusiv în engleză – şi joburi în care se comunică la fel. În branşa IT, în cercetare sau în firmele de logistică. Românul Adrian Mitroescu lucrează de doi ani pentru un antreprenor de talie internaţională din domeniul logisticii, în domeniul vânzărilor.

"Întreaga mea zi de muncă se derulează în limba engleză, în condiţiile în care clienţii provin din peste 220 de ţări", povesteşte tânărul în vârstă de 28 de ani, care a studiat, la Bucureşti, Relaţii Internaţionale şi Marketing, explicând: "Răspund de divizia internaţională; în alte filiale ale companiei ar fi trebuit să lucrez în germană“.

Medicilor, în schimb, le sunt foarte necesare cunoştinţele de limbă germană. De curând, federaţia medicilor s-a plâns că în colaborarea cu medicii veniţi din străinătate apar des probleme de comunicare.

Limba este întotdeauna un câştig

Nimeni nu îi cere lui Adrian Mitroescu să înveţe germana. O face din proprie iniţiativă. "Mi se părea o prostie să trăieşti ani de zile într-o ţară fără să-i cunoşti limba", crede tânărul român. Cel puţin o dată pe săptămână frecventează cursul seral de limba germană: "Uneori îmi pică greu, după o zi lungă de lucru, să mă ocup intensiv de o limbă străină.

Dar îmi este important să învăţ germana cât de bine pot – fie că rămân pe termen lung în Germania, fie că mă mut în altă ţară, fie că mă voi întoarce, cândva, în România“.

În afara cursurilor, exerciţiile practice sunt rare. Prietenii şi colegii din Germania îi vorbesc mereu direct în engleză. "Am jucat, însă, o bucată de vreme într-o echipă locală de fotbal şi nu toată lumea ştia, acolo, engleză; o ocazie bună să-mi exersez germana şi în afara orelor de curs!“