Cum răspunde România provocărilor venite dinspre Budapesta

Domnule ministru, ați vorbit, împreună cu omologul dumneavoastră ungar, venit cumva intempestiv la București la finalul lunii mai, despre detensionarea relațiilor dintre cele două state. Și suntem la capătul unor luni în care aceste încordări au depășit cadrul bilateral, să spun așa, și mă uit puțin și spre acțiunile întreprinse de Ungaria la Chișinău. Cum arată lucrurile astăzi? Ați fi preferat atunci ca vizita să aibă loc după 4 iunie, data încheierii Tratatului de la Trianon.

Din perspectiva României, întrevederea avută cu omologul meu ungar la București, la 26 mai 2020, și-a atins obiectivul de etapă de a transmite dorința fermă și clară a părții române pentru o revenire la o relație firească, de parteneriat real cu Ungaria, precum și așteptarea că oficialii de la Budapesta vor renunța la logica provocatoare în relația cu România.

Am reiterat, cu acea ocazie, interesul României pentru consolidarea relației bilaterale, printr-o abordare pragmatică și constructivă, în vederea identificării unor proiecte reciproc avantajoase, care să contribuie la prosperitatea ambelor state și la bunăstarea propriilor cetățeni.

Am comunicat omologului meu ungar că atitudinea prin care Budapesta se va raporta la România în perioada următoare, în special în contextul datei de 4 iunie 2020, atunci când s-a aniversat un secol de la semnarea Tratatului de la Trianon, va reprezenta un prim test cu privire la voința reală a Ungariei de a se angaja constructiv în relația bilaterală și de a depăși abordarea actuală.

Am auzit însă, chiar ulterior lui 4 iunie, discursuri care au generat îngrijorare în întreaga regiune. Partea română a transmis părții ungare, pe canale diplomatice, preocuparea sa.

Mizăm însă, în continuare, pe o atitudine responsabilă în direcția construirii unei relații de bună vecinătate, fondată pe o cooperare deschisă și onestă, în spirit european, în interesul comun al cetățenilor români și ungari.

Cât despre acțiunile altor state membre ale UE în sprijinul parcursului european al Republicii Moldova, România a privit întotdeauna cu o maximă deschidere aceste demersuri, mai ales atât timp cât acestea au la bază principiile directoare agreate la nivelul Uniunii Europene pentru relaționarea cu Republica Moldova, în special principiul condiționalității, care presupune sprijin european în schimbul reformelor europene implementate de autoritățile din Republica Moldova.

Deși rolul și demersurile României – ca cel mai constant, consecvent și sincer susținător al parcursului european al Republicii Moldova – sunt recunoscute drept naturale, atât la Bruxelles, cât și la Chișinău, România nu poate avea și nici nu își dorește să aibă o exclusivitate în acest proces.

Așa cum locul firesc, natural al Republicii Moldova se află în familia europeană, consider că și eforturile de încurajare și de stimulare a Chișinăului pentru accelerarea acestui parcurs trebuie să fie pe deplin împărtășite de ceilalți membri ai acestei familii.

Ne bucurăm de fiecare dată când alte state membre UE ni se alătură în acest demers, extrem de important nu doar pentru Republica Moldova și pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană în ansamblul său și încurajăm acțiunea concertată, în linie cu principiile directoare agreate la nivelul UE, pe care le-am menționat mai devreme.

O temă majoră, pe care ați menționat-o, este cea legată de programul de investiții al guvernului maghiar în Transilvania.  Poziția MAE e exprimată, dar totuși programul acesta continuă. Ce urmează?

Cu ocazia aceleiași vizite menționate anterior, i-am transmis foarte clar omologului meu necesitatea încheierii unui tratat bilateral privind derularea programului economic pe teritoriul României, care să țină cont de următorii parametri: implicarea autorităților române, caracterul transparent și nediscriminatoriu, implementarea în conformitate cu legislația română și cu dreptul UE în materie de concurență și ajutor de stat.

Am solicitat ministrului de Externe ungar transmiterea unui proiect de acord care să respecte aceste elemente și care să stea la baza negocierilor noastre. Sper ca partea ungară să transmită cât mai curând acest proiect, așa cum s-a angajat.

În perspectiva negocierilor pe marginea acordului, partea română trebuie să își pregătească un mandat de negociere care, formal, trebuie să fie aprobat în conformitate cu Legea nr. 590/2003 privind tratatele.

În mod evident, responsabilitatea MAE de a stabili elementele principale de negociere este partajată cu alte autorități care au responsabilități în domeniu, așa cum sunt și aspectele care țin de aplicarea pe teritoriul României.

Am menționat Republica Moldova. România a alocat peste 3,5 milioane de euro pentru lupta contra pandemiei la Chișinău. A trimis și o echipă medicală. Totuși, reacția puterii de la Chișinău e mai degrabă zeflemitoare, să spunem. Cine vă e partener de dialog la Chișinău și cum rămâne cu problemele de democrație internă, pe de o parte, și de influență a Moscovei, pe de altă parte?

În primul rând, așa cum bine știți, România are o relație specială cu Republica Moldova, bazată pe comunitatea de istorie, limbă și cultură, precum și pe un Parteneriat Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, de la semnarea căruia s-au împlinit recent zece ani.

Doresc și cu această ocazie să asigur cetățenii Republicii Moldova că România va continua să fie un partener predictibil, pe al cărui sprijin consistent și total dezinteresat vor putea să se bazeze și în viitor. Caracterul privilegiat al relației noastre bilaterale este unul durabil și merge dincolo de diversele contexte de moment, în care unele sau altele dintre forțele politice se regăsesc în poziții de decizie la Chișinău.

Desigur, ne-am fi dorit să celebrăm împlinirea celor zece ani de Parteneriat Strategic în alte condiții.

Așa cum știți, contextul politic de la Chișinău rezultat în urma evenimentelor din noiembrie 2019 a impus o reevaluare a coordonatelor cooperării bilaterale.

Ne confruntăm, desigur, și cu o atitudine a autorităților actuale din Republica Moldova lipsită de elemente constructive pentru relația bilaterală, fiind evidentă o tendință de retorică negativă, regretabilă, față de care ministerul pe care îl conduc a reacționat ferm și prompt.

În acest moment, din perspectiva României, orice sprijin oferit Republicii Moldova este condiționat strict de menținerea de către autoritățile de la Chișinău a parcursului european, de ducerea la îndeplinire în totalitate și cât mai rapid a reformelor agreate prin Acordul de Asociere și prin Acordul de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană, de asigurarea independenței justiției și a unui stat de drept funcțional, în beneficiul tuturor cetățenilor Republicii Moldova, precum și de respectarea deplină a valorilor și principiilor democratice.

România își dorește ca cetățenii Republicii Moldova să se bucure pe deplin de bunăstare, de securitate, de toate drepturile democratice, iar credința mea profundă este că numai continuarea parcursului european al Republicii Moldova poate asigura acest lucru.

Subliniez în mod special că monitorizăm foarte atent și cu maximă exigență acțiunile actualului Guvern din Republica Moldova în ceea ce privește îndeplinirea acestor condiții și, din păcate, până în acest moment nu au fost progrese notabile.

Așa cum România a mai transmis și cu alte ocazii, inclusiv la vizita pe care am făcut-o la Chișinău la 30 aprilie, până în momentul în care vom observa acțiuni concrete din partea autorităților de la Chișinău pentru îndeplinirea acestor condiții, sprijinul nostru va fi direcționat exclusiv către cetățenii Republicii Moldova.

Această abordare a României, dar și angajamentul nostru continuu față de Republica Moldova au fost reconfirmate prin acțiuni concrete, semnificative, în contextul generat de pandemia de COVID-19, acțiuni întreprinse în beneficiul direct și imediat al cetățenilor Republicii Moldova.

Ați menționat deja o parte a acestui ajutor.

Într-adevăr, România a trimis la 30 aprilie o echipă de 52 persoane, dintre care 41 de doctori și asistente medicale, pentru a susține, timp de 15 zile, eforturile personalului medical din Republica Moldova în lupta cu pandemia COVID-19, precum și un ajutor umanitar în valoare de aproximativ 3,5 milioane de euro, constând în echipamente medicale, medicamente și dezinfectanți.

Trebuie, însă, subliniat că asistența acordată de România a fost mult mai largă: am acționat continuu pentru facilitarea eforturilor de repatriere a numeroși cetățeni ai Republicii Moldova, precum și a unui militar al Republicii Moldova din Misiunea de instruire a UE din Mali și am luat măsuri pentru asigurarea fluidizării transporturilor de mărfuri spre și dinspre Republica Moldova.

A existat, totodată, și o componentă de sprijin pe plan internațional, România sprijinind pachetele de asistență financiară adoptate la nivelul UE în beneficiul statelor din Parteneriatul Estic, deci inclusiv în beneficiul direct al cetățenilor din Republica Moldova, în contextul pandemiei de COVID-19.

Cu prilejul vizitei mele din 30 aprilie, când am însoțit misiunea medicală a României pentru sprijinirea combaterii pandemiei de COVID-19, am avut întrevederi cu ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova, Oleg Țulea și cu prim-ministrul Republicii Moldova, Ion Chicu.

În cadrul acestor întrevederi, am punctat ferm importanța ca autoritățile din Republica Moldova să intensifice consecvent și credibil reformele necesare apropierii de UE și respectarea pe deplin a principiilor democratice și ale statului de drept.

Am comunicat direct, clar și ferm faptul că sprijinul României va fi pe mai departe condiționat de continuarea acestor reforme esențiale pentru Republica Moldova și am evidențiat astfel importanța realizării de către Chișinău a reformelor asumate prin Acordul de Asociere și prin Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

De asemenea, am avut o serie de întrevederi cu reprezentanți ai mediului politic din Republica Moldova, respectiv președintele Partidului Acțiune și Solidaritate, Maia Sandu, președintele Partidului Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase, președintele Partidului Democrat, Pavel Filip, și cu președintele Grupului parlamentar Pro-Moldova, Andrian Candu, precum și alți deputați din Opoziție.

Am dat și în acest context asigurări privind sprijinirea de către România a orientării pro-europene a Republicii Moldova, respectiv principiilor democratice și ale statului de drept și acțiunea în interesul cetățenilor din Republica Moldova, în vederea asigurării prosperității și bunăstării acestora, aspecte care ar trebui să fie mai presus decât luptele politice.

Citiți interviul integral AICI.