Bio sau fast food? Cu ce ne hrănim?

Iată că în ultimele sale ediţii, revista de ştiinţă şi tehnică "Zeit Wissen", editată de săptămânalul german "Die Zeit", a lansat un serial dedicat alimentaţiei şi modului în care ne hrănim astăzi. Publicaţia relevă că, potrivit studiilor, la nivel european germanii par a fi cei care cheltuie cel mai puţin pe mâncare. În nicio altă ţară pe continent, preţurile la alimente nu sunt mai reduse ca aici. E vorba bineînţeles de marile reţele de magazine de discount. Dar, tot potrivit studiilor, germanii, chiar şi copiii, par a şti foarte bine ce e sănătos şi ce nu.

Statistic, fiecare german consumă pe an în medie 137 de kg de alimente aromatizate, adică 370 de grame într-o zi. Multe produse nu au nimic de-a face cu alimentele din care ne-am putea imagina că sunt făcute: carne, legume, verdeţuri, condimente. Supa la plic, de pildă, e de cele mai multe ori pur şi simplu rezultatul unor reacţii chimice. O înşiruire de aminoacizi şi nimic mai mult. Câteva boabe de mazăre sau rondele de morcovi, tratate special pentru a se menţine perfect şi în stare uscată, ne fac să credem că produsul e unul natural. Nici aromele naturale nu sunt ceea ce tindem să credem. De exemplu gustul de căpşuni dintr-un "iaurt cu căpşuni" nu trebuie să provină neapărat de la căpşuni. Aceasta se întâmplă de cele mai puţine ori. "Bucătăria de arome" e nelimitată. La arome se adugă şi alte componente nenaturale, care modifică şi intensifică gustul produselor şi le schimbă aspectul, cum ar fi maltodextrina sau glutamatul de sodiu şi desigur coloranţii de tot felul. Apoi mai există şi imitatele, de şuncă sau de brânză de exemplu, pe care producătorii le folosesc adesea la fabricarea pizzei.

Problema e că, aşa cum au dovedit testele, copiii hrăniţi cu astfel de produse le vor prefera pe acestea la maturitate celor naturale. Îmi amintesc de o emisiune transmisă la televiziuena germană în care era prezentat un experiment, efectuat la o gradiniţă. Rezultatele acestuia ar tebui să ne dea de gândit. Copiilor li s-au oferit două feluri de iaurt cu fructe: unul cu fructe naturale, celălalt cu arome de fructe. Care credeţi că a fost cel preferat de cei mai mulţi copii? Iaurtul cu arome. Pentru simplul fapt că tocmai cu acest tip de iaurt erau obişnuiţi. Interesant e că cei care au ales iaurtul cu fructe naturale erau copii proveniţi din familii de străini, turci în majoritate. În aceste familii se mai găteşte cu alimente naturale. Aşadar, alimentele ne modifică gustul. Dar nu numai gustul, ci şi comportamentul.

Mâncărurile semipreparate se consumă adesea pe fugă în picioare, pe fugă în faţa televizorului sau a computerului, lăsând, la finele mesei, nu senzaţia de plăcere şi saţietate, ci de oboseală, de îmbuibare. Se pierde componenta socială şi relaţia cu natura, cu naturalul. Nesănătoase sunt, cel puţin pe termen lung, şi produsele fast food, extrem de îndrăgite mai ales în rândul copiilor şi celor tineri.

O problemă, generată de o alimentaţie greşită, cum ar fi produsele fast food, e supragreutatea. Potrivit celui mai recent studiu la nivel naţional, fiecare al doilea german e supraponderal, iar fiecare al cincilea obez, aceasta constituind un risc pentru sănătate.

Pe de altă parte există un număr constant de persoane, care preferă alimentele bio, din regiune. E drept că acestea sunt ceva mai scumpe decât cele produse industrial. Diferenţa de preţ nu este însă mereu foarte mare. La tot pasul există în Germania magazine cu produse bio, iar în afara oraşelor mai peste tot ferme ecologice, care au şi magazine cu vânzare. Apoi marile lanţuri de magazine alimentare oferă din ce în ce mai multe produse ecologice, la preţuri accesibile. Cei care se decid pentru acest tip de alimentaţie, o fac din varii motive. Odată pentru că alimentele bio au alt gust, un gust mai bun decât cele produse industrial, unul natural. În plus cumpărătorii vor să-i susţină pe această cale pe producătorii locali, care renunţă la pesticide şi care s-au decis pentru creşterea animalelor corespunzător cerinţelor fiecărei specii.

La mijlocul anului trecut au fost date publicităţii rezultatele amplului proiect european de studiu, QLIF, care arată foarte limpede că produsele bio sunt mai hrănitoare şi mai puţin afectate de pesticide. Totodată acestea au un conţinut mai ridicat de acizi graşi nesaturaţi şi antioxidanţi, care au un efect pozitiv asupra sistemului imunitar şi reduc riscul de cancer şi alte afecţiuni. Un alt studiu, de astă dată elveţian, dat publicităţii în toamna anului trecut, relevă că majoritatea consumatorilor preferă totuşi produsele din regiune, fără chimicale şi animalele care nu provin din crescătoriile în sistem convenţional. După declanşarea scandalului cu imitatele de brânză şi şuncă, consumatorii au devenit sceptici şi ar dori să ştie exact ce conţin alimentele pe care le mănâncă. Aceasta este tot o concluzie a studiului menţionat, ca de altfel şi faptul că decisiv rămâne uneori preţul. Preţul e un factor important pentru consumatori. Dar, consideră preşedintele Societăţii Germane pentru Agricultură, Carl-Albrecht Bartmer, preţul va juca un rol din ce în ce mai redus. De ce? Pentru că unele alimente au devenit aşa-numite „produse lifestyle”. Comportamentul consumatorului şi oferta de produse alimentare sunt, în fond, o oglindă a societăţii în care trăim.

Ar putea hrăni alimentele ecologice întreaga omenire?

La această întrebare magazinul „Zeit Wissen” răspunde afirmativ, citând Fundaţia pentru Agricultura Viitorului, care consideră că acest lucru este posibil şi în condiţiile creşterii constante a numărului locuitorilor planetei noastre. Totuşi important ar fi ca alimentaţia să se axeze mai mult pe produse vegetale decât pe cele de provenienţă animală. Producţia de carne necesită de şapte ori mai multă energie decât producerea alimentelor cu aceeaşi cantitate de calorii, dar de origine vegetală. Şi încă un argument: în regiunile sărace de pe glob, prin culturile ecologice se poate obţine chiar o recoltă mai bogată şi se menţine totodată pe termen lung fertilitatea solului.

Agricultura ecologică este mai lesne posibilă cu mijloacele rudimentare de care dispun fermierii în aceste zone, de pildă pe continentul african. O combinaţie înţeleaptă de plante, poate reduce considerabil dăunătorii pe aceste ogoare, nemaifiind nevoie de pesticide. Apoi trebuie avut în vedere echilibrul sistemului ecologic. Un exemplu: în pădurile amazoniene, micii fermieri pot lucra câmpuri relativ mici, fără a distruge pădurea tropicală. Dacă se defrişează suprafeţe întinse pentru a se cultiva soia, se obţin, ce-i drept, recolte bogate, dar pagubele aduse mediului sunt enorme. În plus, după câţiva ani solul nu mai este fertil şi e nevoie de cantităţi mari de îngrăşăminte chimice.

Sunt alimentele funcţionale o soluţie atât pentru om cât şi pentru mediu?

Dacă în trecut alimentele trebuiau doar să astâmpere foamea şi să aibă gust, acum, iată, ele promit mult mai mult: să ne facă mai sănătoşi şi să încetinească procesul de îmbătrânire. Conceptul de „functional food” provine din Japonia şi constă în adăugarea unor substanţe, mai ales vitamine sau minerale, alimentelor tradiţionale. Între timp produsele pot fi realizate doar în laborator, cum este cazul unui şniţel care are aspect de şniţel şi gust asemănător, dar e făcut din lapte, amidon şi uleiuri vegetale. O friptură, dar nu din carne? Aşa ceva nu mai e o utopie. Experţii promit, într-un viitor nu prea îndepărtat, şi „roşii anti-aging”, „brocoli anticancerigen” sau „morcovi cu calciu”.

Sunt aceste alimente însă mai sănătoase? Părerile sunt împărţite. „Zeit Wissen” a stat de vorbă cu Sascha Rohn de la Universitatea Tehnică Berlin. Chimistul alimentar crede că legumele sunt sănătoase doar atunci când dispun de structura lor complexă, aşa cum apar în natură. El n-ar înghiţi în nici un caz capsule de brocoli, de pildă. Dar nici din cele cu untură de peşte.

Producătorii alimentelor de laborator promit marea cu sarea. Sănătate şi longevitate. UE a înfiinţat în iulie 2007 un mecanism de control - „Health-Claims”- în vederea protecţiei consumatorilor. Astfel este interzis să se facă reclamă la un produs, pretinzându-se că acesta e „sănătos”, decât dacă are consimţământul EFSA, Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară. Aceasta a constatat de exemplu, în urma testării a peste 100 de produse, că cele „probiotice” nu contribuie la întărirea sistemului imunitar şi nici nu ajută procesul de digestie, în comparaţie cu produsele care nu conţin acest tip de bacterii.

Mai mult chiar, unii producători promit nu doar sănătate, ci şi frumuseţe. La ultima ediţie a târgului internaţional de produse alimentare, "Anuga", de la Köln, a fost prezentată o apă minerală, care ar avea proprietăţi neobişnuite. Prin conţinutul ridicat de siliciu, această apă ... miraculoasă ar netezi pielea feţei. O jumătate de litru costă aproape trei euro.

Autor: Medana Weident
Redactor: Robert Schwartz