Belgia - un Turn Babel bilingv ?

Disensiunile au cauze istorice şi economice , manifestîndu-se însă cel mai pregnant la nivel lingvistic.

Mica Belgie nu suferă de pe urma faptului că pe teritoriul ei se vorbesc prea multe limbi ci ameninţă să se scindeze din pricina tenacităţii rivalităţilor dintre cele două comunităţi lingvistice: flamanzii şi valonii, aceştia din urmă vorbitori ai francezei.

La Bruxelles, cele două arii lingvistice interferează paşnic, dar blochează adeseori deciziile politice în parlament ceea ce-i enervează pe locuitorii capitalei. Grav este în contextul dat că Belgia, „capitală” a Uniunii Europene, dă astfel un prost exemplu. Scindarea ţării ar putea agrava mai vechile şi ştiutele tendinţe secesioniste pe continent.

În plin sezon estival, într-un fals decor tropical, pe şezlongurile aşezate printre palmieri şi plaje artificiale de nisip, create pe marginea canalului central, locuitorii Bruxelels-ului se destind, părînd a fi uitat necazurile mărunte ale vieţii şi cele majore ale politicii.

În ultima clipă regele Belgiei Albert al II-lea a reuşit să preîntîmpine o nouă criză de guvern, respingînd cererea de demisie a premierului Yves Leterme.

Latent însă, criza dăinuie.

Flamanzii aspiră la autonomie iar valonii în proporţie de 49% cochetează cu ideea alipirii sudului Belgiei la Franţa rezultă dintr-un recent şi neliniştitor sondaj de opinii dat publicităţii de cotidianul LE SOIR.

Cît de reprezentativ este acest procentaj ? Şi ce cred locuitorii bilingvi ai Bruxelles-ului despre întreaga situaţie?

Ambele aspiraţii separatiste le par unora ridicole, iar nu puţini dintre cetăţenii Belgiei se simt prizonierii disputelor politice, singurul colac de salvare al unităţii ţării părînd a fi monarhia.

Şi ce cred francezii despre intenţia celor 49% dintre valoni de a se alipi ţării lor? 60% nu găsesc chiar foarte rea ideea. Iar restul nu o îmbrăţişează deloc şi din teama de a nu fi confruntaţi cu noi probleme.

În pofida contorsionatei dispute care se încinge periodic în Belgia, ameninţînd să o împingă în pragul scindării, soluţia este cît se poate de simplă şi de bun simţ: locuitorii Belgiei ar trebui să fie cu toţii bilingvi aşa cum sunt şi locuitorii capitalei Bruxelles. Fiindcă, potrivit unui dicton din vecina Germanie, „unde există voinţă, se deschide şi o cale…”