'Aventură politică pe Dunăre'
30 iunie 2010La Berlin se votează preşedintele federal. Este, desigur, subiectul cel mai des întâlnit în ziarele germane. Reţinem, însă, dincolo de portretele omniprezente, de opţiunile uneia sau alteia dintre publicaţii şi de resemnările celor ce cred că meciul e deja câştigat, o întrebare pusă de Frankfurter Rundschau: "Oare şi acum, după 60 de ani, mai trebuie să tratăm poporul german cu aceeaşi neîncredere ca şi imediat după sfârşitul dictaturii hitleriste? Nu-s puţini acei germani care se simt daţi deoparte şi critică neputincioşi Berlinul. Parlamentul, cancelara şi partidele nu par dispuse să cedeze benevol puterea. Dacă cetăţeanul doreşte vot direct, e nevoie de mai multă iniţiativă din partea cetăţeanului".
Dacă vorbim despre dictatură, să trecem cu privirea şi spre una dintre abordările aniversării a cinci decenii de la marea decolonizare: destinul statului african Congo, pe care, la Londra, Independent îl numeşte "Catastrofa Africii". Tragedia din ultimii ani este repovestită în paginile de foileton din mai toate marile ziare germane. Numele Belgiei, fosta putere colonială din Congo, apare des - dar şi în alt context decât cel african. Preluarea Preşedinţiei semestriale a Uniunii Europene survine într-un moment în care Belgia nu este capabilă să se guverneze pe sine însăşi. Tema va oferi o pâine bună cârcotaşilor din presă, în zilele ce vin.
"Aventură politică pe Dunăre", titrează Die Welt, explicând: "O elită iresponsabilă şi naţionalistă pune în pericol statul de drept şi viitorul parlamentarismului în Ungaria". Autorul crede că, în ciuda unei reacţii până acum raţionale a vecinilor Budapestei la tuşele revanşiste, rasiste şi naţionaliste, "Ungaria are potenţialul de a se destabiliza şi a destabiliza întreaga regiune. Dar", conchide semnatarul rândurilor din Die Welt, "din fericire este doar o ţară mică".
Comemorarea care irită Moscova
O altă ţară mică este Republica Moldova dar aceasta irită rău Moscova, scrie Neue Zürcher Zeitung. Anume, prin decretarea zilei de 28 iunie ca zi de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice - victime prin deportare, prin înfometare şi prin distrugerea identităţii naţionale. Evident că de la Moscova se vede tocmai pe dos, comentează ziarul elveţian. Nici şeful dezertorilor din Partidul Comuniştilor, Marian Lupu, nu s-a arătat foarte fericit de comemorarea decretată de partenerul său de coaliţie pro-europeană, preşedintele interimar Mihai Ghimpu, pe care cotidianul din Zürich nu ratează ocazia să-l portretizeze ca filoromân. Rămâne, e drept, Curtea Constituţională, care mai poate face pe plac Moscovei şi comuniştilor, conchide ziarul citat, a cărui primă pagină se deschide cu o fotografie de acum 20 de ani, din Berlin: era în ziua în care est-germanilor le-au fost schimbaţi banii, în raport de 1 la 1, în valuta forte vest-germană. Uniunea monetară a precedat unirea celor două Germanii. Despre rezultat se discută, în continuare, în contradictoriu.
Chip, video sau tuşier?
În contradictoriu, în altă ordine de idei, se discută despre recursul la tehnologie în fotbal. Însuşi Sepp Blatter, starostele federaţiei internaţionale, discută în contradictoriu - cu sine însuşi. De abia când s-a simţit presat de marile puteri finanţatoare ale FIFA, atinse, încetul cu încetul, de erorile de arbitraj, Blatter a revenit asupra propriei sentinţe şi a acceptat să pună în discuţie soluţii de susţinere tehnologică a respectării regulamentului fotbalistic. Blatter se teme de eşecul - pe mâna arbitrilor - al unui mondial pe care îl consideră în bună măsură ca fiind al său personal, scrie Westdeutsche Zeitung. Elveţianul realizează şi care ar putea fi consecinţele economice ale perpetuării erorilor, adaugă ziarul german. Aşadar, la zece zile după finala mondialului, la Cardiff, se va discuta despre una dintre soluţii: mingea cu chip, reluările video sau arbitrul de poartă. Să fie asta calea spre lepădarea erorilor din fotbal în coşul de gunoi al istoriei?
Despre un personaj care tinde să devină un om al zilei de ieri, în schimb, scrie Westdeutsche Allgemeine Zeitung. Este vorba despre liderul liberalilor germani, Guido Westerwelle. În partenerul junior al coaliţiei guvernamentale se mişcă plăcile tectonice ale puterii interne. Westerwelle a ars în campania sa monotematică dedicată impozitelor. Şi, scrie WAZ, le stă în drum celor care vor să relanseze liberalismul german.
Să încheiem, însă, cu un om care a făcut istorie şi tocmai a părăsit - definitiv - scena: Nicolas G Hayek. Mai cunoscut prin brandurile sale (Swatch şi Smart), Hayek este omul care, remarcă presa, a salvat orlogeria elveţiană. Neue Zürcher Zeitung vorbeşte despre o pierdere a Elveţiei. Inovator şi orientat spre soluţii şi curajos, Hayek a lăsat în urmă lecţia antreprenoriatului. Iar orizontul, aşa cum l-a lăsat moştenire Hayek, nu este un subiect de contemplare. Orizontul trebuie mereu regândit, încheie cotidianul din Zürich.
Autor: Cristian Ştefănescu
Redactor: Robert Schwartz