"Autonomia nu e îndreptată împotriva nimănui!”

Un tricolor românesc flutură pe gardul monumentului martirilor secui, flancat de două steaguri galben-albastre secuiești. În fața lor, la microfon, voci ale maghiarimii transilvănene pledează pentru autonomie. Sunt 100 de ani de când, la Alba Iulia, li s-a promis că vor avea aceleași drepturi pe care le are majoritatea și 50 de ani de când regiunea autonomă maghiară Mureș a fost desființată de aceiași comuniști care o și înființaseră. Și sunt 28 de ani de când se plâng că riscă asimilarea pentru că într-un stat european care s-a debarasat de dictatură nu li se dă voie să se auto-administreze.

În toți acești 28 de ani, într-o epocă în care informația era controlată de puterea politică, aspirațiile autonomiste maghiare au fost forțat asimilate unei încercări de a rupe Ardealul de România. Iar auto-izolarea maghiarilor transilvăneni a alimentat aceste suspiciuni. Punțile au fost rupte și au fost destui care au profitat de faptul că nu s-a comunicat așa cum trebuie pe tema descentralizării.

”Autonomia nu este îndreptată împotriva nimănui”, spune Antal Arpad, primarul orașului Sfântu Gheorghe - și completează: ”Autonomia este în beneficiul tuturor celor care trăiesc aici”.

Sunt de zece ori mai puțini participanți decât estimaseră organizatorii. Au fost mulți, în ultimii ani, până la 30.000. De data aceasta, mulți sunt jandarmii dislocați pe străzile din Târgu Mureș. Mai mulți ca de obicei, spun organizatorii. În locuri cheie din oraș, alături de polițiștii de la rutieră care verifică autocarele ce intră în Târgu Mureș, sunt soldați din trupele de intervenție în costumele negre de intimidare. O disproporționată punere în scenă din partea autorităților care se temeau că - pentru a-l cita pe primarul Dorin Florea - există ”unii” care vor să transforme Târgu Mureș în ”poligon de încercare”.

Nimeni din partea autorităților locale și nici un politician român nu a venit la evenimentul organizat în ziua în care secuimea își comemorează martirii. Asocierea cu autonomia este un pariu ratat pentru oricine își dorește voturile majorității românești. Excepția, spune europarlamentarul Laszlo Tökes, este POL - Partidul Oamenilor Liberi, o inițiativă politică locală care a înțeles beneficiile regionalizării administrative și care a transmis un mesaj discret de simpatie organizatorilor secui ai marșului pro autonomie locală.

”Maghiarii și secuii întind mâna către majoritatea românească. Este un gest absolut firesc, în spiritul Transilvaniei și al Europei unite și multiculturale”, spune europarlamentarul. Cu toate acestea, nici unul dintre vorbitorii de la mitingul secuimii nu a spus - de la microfonul manifestării - un singur cuvânt în limba română.

Cât despre numărul redus de participanți, vreo trei mii, Laszlo Tökes încearcă o explicație: "Poate că oamenii și-au pierdut entuziasmul, pentru că și politica dusă la București a fost de stăvilire a entuziasmului autonomiștilor. Dar această pierdere a entuziasmului nu este o caracteristică specific maghiară, ci și a românilor. Uitați cât a trebuit să așteptăm până ce românii au ieșit pe stradă împotriva corupției”.

Există și români, dar și maghiari care se tem că autonomia ar deschide unor ”baroni” de prin părțile locului acces nelimitat la mecanismele puterii locale. ”Sunt multe avantaje ale subsidiarității. Iar unul dintre ele este o transparență mai mare. E mai eficient să controlezi local sau regional. Corupția nu este o problemă regională, ci una a sforilor centraliste”, este de părere Jordi Xucla, parlamentar spaniol originar din Catalonia. ”O autonomie locală nu este posibilă fără participarea tuturor oamenilor locului - deopotrivă maghiari dar și români. Fără o coordonare a intereselor ambelor grupuri, autonomia ar fi nefuncțională”.

Sâmbătă, 10 martie 2018, în România: în vreme ce, la Târgu Mureș, câteva mii de maghiari își revendică drepturile, liderul celui mai reprezentativ dintre partidele maghiare din România, Kelemen Hunor, participă la București, în Sala Palatului, la congresul Partidului Social-Democrat, formațiunea majoritară a unui Guvern cunoscut în Europa în special prin eforturile sale de a subjuga justiția intereselor unor personaje politice suspecte de corupție și confruntate cu probleme de natură penală.

Cristian Ștefănescu