Atacuri cu drone la Moscova: "Acesta este doar prologul“

Primul atac cu drone asupra Moscovei a fost spectaculos. Două avioane de mici dimensiuni au zburat nestingherite spre Kremlin, unde au lovit cupola Palatului Senatului. Gestul a fost, mai presus de toate, o înțepătură simbolică în inima capitalei ruse, efectuată în noaptea de 3 mai, cel mai probabil de către Ucraina. De atunci, atacurile asupra Moscovei au devenit din ce în ce mai frecvente. Cartierul de afaceri și zgârie-norii din orașul Moscova, unde își au sediul două ministere rusești, au fost deja vizate de patru ori de drone. Săptămâna trecută, Moscova a fost vizitată aproape zilnic de drone ucrainene. La 28 august, un obiect fără pilot venind dinspre est a fost doborât în apropiere de Moscova, a anunțat luni Ministerul rus al Apărării.

”Efect simbolic”

Potrivit experților, Ucraina urmărește o o multitudine de obiective în atacurile sale cu drone. Unul dintre ele este de a "trimite un mesaj cu efect mediatic în întreaga lume, dar și propriilor cetățeni, respectiv că Ucraina nu stă cu mâinile în sân, ci reacționează la agresiunea rusă", explică expertul militar israelian Serghei Migdal într-un interviu oferit DW.

Ulrike Franke, expertă la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) din Paris, atrage atenția asupra unui alt aspect: „Un alt mesaj este că războiul nu este chiar departe și că el s-ar putea întâmpla chiar în Rusia", spune Franke pentru DW.

Aceste atacuri au scopul de a exercita presiuni asupra conducerii ruse pentru a retrage mai multe sisteme de apărare aeriană de pe linia frontului spre Moscova, adaugă Migdal. În plus, unul dintre obiective este de a provoca o reacție nesăbuită, cum ar fi "scufundarea unui cargobot turcesc din frustrare, ceea ce ar cauza apoi Rusiei probleme majore cu Erdogan, un lucru pe care Moscova vrea de fapt să-l evite".

Este posibilă paralizarea traficului aerian al Moscovei?

Atacurile cu drone forțează din ce în ce mai mult autoritățile de la Moscova să blocheze spațiul aerian deasupra regiunii. Nu mai departe de luni, traficul aerian a fost suspendat temporar pe aeroporturile din capitala rusă. "Atacurile asupra Moscovei nu au ca scop uciderea unui milion de oameni. Acest lucru ar fi inutil. Dorința este de a bloca spațiul aerian și rutele logistice, de a paraliza aeroporturile și transporturile. Funcționează acest plan? Fără îndoială", spune expertul militar israelian Igal Levin. De pildă, Turkmenistan Airlines este prima companie aeriană care a suspendat zborurile spre Moscova până la noi ordine.

"Evaluarea pagubelor provocate logisticii și traficului aerian în Rusia nu este încă posibilă, deoarece aeroporturile din întreaga lume sunt nevoite acum să își suspende temporar operațiunile din cauza observării dronelor", explică Ulrike Franke. Totuși, situația ar putea deveni critică dacă o dronă ar ataca un aeroport de pasageri din Moscova și ar provoca daune la rutele de zbor, la terminale sau chiar la aeronavele civile. "Prevăd că acest lucru va determina toate companiile aeriene străine să evite Moscova până când războiul se va încheia. Primele companii deja au început să facă acest lucru”, afirmă Migdal.

Minusuri în apărarea antiaeriană din jurul Moscovei

Date fiind informațiile incerte, experții au păreri împărțite despre succesul atacurilor cu drone ucrainene și despre eficacitatea apărării aeriene rusești din jurul Moscovei. "Nu știm câte drone sunt de fapt interceptate", spune Ulrike Franke. Potrivit ei, ar fi greșită prezentarea situației drept ”floare la ureche”. Ea o compară cu un "joc de-a șoarecele și pisica", în care ambele părți se adaptează în mod constant la posibilitățile celeilalte.

Însă simplul fapt că dronele ajung la Moscova este "o problemă" pentru Rusia, consideră expertul militar israelian David Scharp, într-un interviu oferit DW. "Ideal ar fi, din perspectiva Rusiei, suprimarea unor astfel de atacuri la granița cu Ucraina sau în teren deschis, deci nu abia când dronele sunt în orașe", explică Scharp.  

Potrivit expertului militar ucrainean Mihail Samus din Praga, deficiențele apărării antiaeriene a Moscovei au persistat. Aceasta în pofida faptului că, în era sovietică, Moscova se dorea a fi cea mai bine protejată regiune din Rusia. Apărarea aeriană rusă se concentrează pe "ținte tradiționale", cum ar fi rachetele balistice, și mai puțin pe obiecte zburătoare mici, cum ar fi dronele ucrainene UJ-22 și Bober ("castor"). „În mare parte, aceste obiecte mici nu sunt realizate din metal, ci din materiale compozite. Ele urmează traiectorii complexe și reprezintă în general o provocare pentru orice sistem de apărare aeriană", explică expertul.

În același timp, lacune în apărarea antiaeriană există într-un perimetru mai larg în jurul capitalei ruse, spun experții. "Pentru a doborî o țintă, trebuie mai întâi să o identifici. Ea este detectată de stațiile radar - în mod ideal atunci când toate se află într-un câmp de radar comun. Însă putem presupune că Rusia nu are un astfel de câmp. Sistemele de apărare aeriană detectează obiecte individuale, dar nu toată zona“, a explicat Samus pentru DW. Acesta, spune el, este motivul pentru care partea ucraineană lansează mai întâi o dronă pentru a descoperi stațiile radar individuale și, odată ce găsește lacune, trimite dronele "adânc în teritoriul rusesc, unde saturația sistemelor de apărare aeriană este mai mică decât în zonele de frontieră", a continuat Samus.

În cazul în care o dronă a ajuns deja la Moscova, nu există decât "sisteme de ultima șansă", cum ar fi sistemul rusesc de rachete antiaeriene cu rază scurtă de acțiune Panzir, explică Serghei Migdal. Apărarea antiaeriană are la dispoziție doar 15-30 de secunde pentru a elimina drona înainte ca aparatul să ajungă la țintă, explică expertul. 

Ce s-ar întâmpla dacă ar sosi 300 de drone de luptă?

Ucrainei i-ar lipsi în mod clar rachete cu rază lungă de acțiune, cum sunt rachetele ghidate rusești "Kalibr" sau chiar rachetele hipersonice "Kinzhal“. Prin urmare, atacurile cu drone reprezintă "tactica părții mai slabe", explică analistul israelian Serghei Migdal, care trăiește la Londra. El amintește că majoritatea acestor arme transportă doar câteva kilograme de explozibil. „Din acest punct de vedere, importanța acestor atacuri este relativ scăzută. Ele nu vor elimina nici aerodromurile rusești, nici forțele aeriene rusești. Însă, din punct de vedere practic, atacurile cu drone pe linia frontului sunt mai rentabile.

În pofida acestei forțe de impact relativ scăzute, experții anticipează o creștere a atacurilor cu drone asupra capitalei ruse. „Ceea ce vedem este doar un prolog", explică David Scharp. „Iar dacă va fi vorba de un atac cu 25 de avioane în aer în același timp, acela ar fi actul întâi”. 

"Ce-ar fi dacă nu ar fi vorba de trei, ci de 33 sau 300 de drone de luptă care vin din toate părțile?" Cu astfel de atacuri în roi, Ucraina ar putea să scoată definitiv din uz aeroporturile Moscovei, ceea ce ar reprezenta o victorie majoră pentru Kiev și o înfrângere pentru Rusia, potrivit lui Serghei Migdal. Această situație ar determina Kremlinul să reflecteze asupra strategiei pe care Rusia vrea să o urmeze în continuare, mai afirmă expertul. Rămâne deschisă întrebarea dacă mergem spre compromis și negocieri sau mai degrabă spre o reacție bruscă și nepotrivită, fără nicio rezervă și cu toată forța necesară, conchide analistul.