Analiză: Georgescu nu poate fi scos (încă) din joc

Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat aseară târziu că „în această etapă a procesului electoral” nu poate examina cele patru contestații pe care le-a primit și că pot fi luate în seamă doar sesizări venite dinspre cei doi competitori rămași în cursa prezidențială: Elena Lasconi, lidera USR, și candidatul radical Călin Georgescu.

Printre cei care au depus sesizări se află Cristian Terheș, care în primul tur al prezidențialelor a luat 1%, Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și publicația Calea Europeană. În sesizările acestora se cere fie anularea primului tur al alegerilor, fie reluarea întregului proces de alegere a președintelui, pornind de la documentele serviciilor secrete declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), din care rezultă că Rusia s-a interferat profund în favoarea lui Călin Georgescu. 

Curtea Constituțională a subliniat că aceste cereri urmează să fie examinate în cadrul procesului de validare a alegerilor, deci după alegerile de duminică. Judecătorii constituționali puteau cere însă imediat după ședința CSAT de joia trecută documentele pe baza cărora această instituție a vorbit despre „vicierea alegerilor”. În același timp, președinția ar fi avut obligația să le trimită CCR, înainte de validarea primului tur de scrutin. A existat, se pare, un interes ca totul să fie ținut sub capac pentru a nu bruia parlamentarele. Această idee a lucrat tot în favoarea extremiștilor, care prin cele trei formațiuni, AUR, SOS (formațiunea Dianei Șoșoacă) și POT, Partidul Oamenilor Tineri (partidul lui Călin Georgescu), au reușit să câștige mai mult de 30% din fotoliile parlamentare. 

După primul tur de scrutin din 24 noiembrie, candidatul pro-rus Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc cu 22,94%, adică 2.120.401 de voturi, în vreme ce șefa USR Elena Lasconi a luat 19,17%, adică 1.772.500 de voturi. 

Între timp, firele care îl leagă pe Călin Georgescu de Moscova au fost investigate mai mult de jurnaliști decât de serviciile secrete. A ieșit la iveală cum a devenit Georgescu o vedetă a online-ului și de unde-i vin banii: de cel puțin 8 ani, un mecanism finanțat din Rusia via Londra a plătit pe site-urile românești reclame pentru tratamente naturiste și informații conspiraționiste, care ulterior au ajuns și în discursurile lui Georgescu. Întregul mecanism al banilor a fost descris de snoop.ro. S-au descoperit însă și legături ale televiziunilor care îl susțin și firmele prin care Moscova și-a folosit banii pentru a obține influență în România. Realitatea TV și România TV ar fi primit mulți bani, potrivit investigațiilor făcute de snoop.ro și hotnews.ro, printr-o rețea legată de Kremlin care difuza inițial știri cuminți și care, încet-încet, a început să umple spațiul cu sfaturi de nutriție și îndemnuri religioase. Această rețea care a tot crescut în tăcerea virtuală s-a activat abrupt și eficient înaintea primului tur de scrutin, în favoarea lui Georgescu.

Ultimul sondaj de ieri arată că s-au inversat tendințele de creștere ale celor doi candidați, iar Elena Lasconi a trecut pe primul loc și e cotată cu 48,6%, în timp ce Călin Georgescu are 46,4%. O diferență mică, dar un trend optimist. Totul depinde de prezența la vot.