Analiză: Corupția poate compromite reforma justiției

Sistemul corupt se opune și pare să fi depistat breșe și vulnerabilități în „betonul” turnat de guvernarea pro-europeană, care, după regimurile Plahotniuc-Dodon, a promis curățarea justiției de corupți și lege egală pentru toți. Aceasta este și principala condiție a Comisiei Europene pentru începerea negocierilor de aderare a Moldovei la UE până la sfârșitul acestui an.

„Reforma justiției are rezultate modeste, chiar dacă voința politică și susținerea populară de a schimba lucrurile în acest domeniu sunt mai puternice ca niciodată”, a recunoscut recent și președinta Maia Sandu în cadrul evenimentului de lansare a unui proiect de reformă a justiției și combatere a corupției, finanțat de SUA. Potrivit ei, există o rezistență mare din partea unor oameni din sistemul judecătoresc și din instituțiile anticorupție la eforturile de curățare a justiției de elemente corupte și de consolidare a capacității instituțiilor. „Dar miza acestor reforme este enormă - fără o justiție dreaptă nu se poate dezvolta economia și, respectiv, nu poate crește nivelul de trai al oamenilor. Fără o justiție adevărată nu putem construi un stat pe deplin funcțional care să poată proteja cetățenii. La fel de important - reforma justiției este condiția primordială pentru aderarea țării la UE”, a menționat Maia Sandu.

Hotărâri adoptate angro la CSJ

Încă în 2019, PAS (actualul partid de guvernare) și-a asumat o reformă complexă în domeniul justiției – evaluarea externă extraordinară de sus în jos (de la instanțele supreme la curțile de apel și procuraturi) a integrității tuturor judecătorilor și procurorilor. Până acum procedura a fost sabotată de către judecători pe toate căile posibile. Ultima lovitură a fost dată marți, 1 august, de către Curtea Supremă de Justiție (cu judecători încă neevaluați). La ora 23.59, pe pagina web a CSJ au fost publicate 21 de hotărâri prin care CSJ a admis acțiunile în contencios administrativ înaintate de 21 de candidați care nu au promovat testul de integritate al Comisiei de evaluare a pretendenților la funcțiile de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor. Mai exact, CSJ a anulat toate deciziile Comisiei pre-vetting și a dispus reevaluarea candidaților de către aceeași comisie. Asta după ce anterior judecătorii au încercat să blocheze cu orice preț alegerea unei noi componențe a CSM în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor.

Șefa Comisiei juridice a Parlamentului, Olesea Stamate, și premierul Dorin Recean au reacționat public: „Urmărim o nouă încercare a grupărilor corupte din sistem de a bloca evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor. Deciziile recente ale CSJ prin care încearcă să anuleze toate deciziile Comisiei pre-vetting (prima etapă – evaluarea candidaților CSM și CSP) demonstrează clar că unii judecători nu vor vetting (a doua etapă – evaluarea judecătorilor și procurorilor)”, a comentat Stamate. „Vreau să le spun acestor cetățeni – minorității corupte din tagma judecătorilor că nu ne-au surprins. S-a încercat un efort de a demonstra sfidare. Nu o să reușiți! Vom continua curățarea sistemului. M-am uitat și peste texte (hotărârile de marți ale CSJ – n.n.). O parte din ele înțeleg că au fost scrise în afara Curții. Vreau să-i atenționez pe cei care participă la acest efort. Asta înseamnă perpetuarea corupției, iar cei care au participat la aceste acțiuni vor răspunde conform legislației”, a amenințat premierul Recean.

Suspiciuni că hotărârile CSJ au fost dictate din afara Curții

În legătură cu acest caz, DW a solicitat o reacție și din partea membrului CSM, Ion Guzun: „Am văzut că 21 de hotărâri ale CSJ au fost publicate pe site-ul instituției într-o singură zi, iar textele par a fi identice. Sunt curios să știu când judecătorii CSJ au deliberat asupra soluțiilor și au convenit asupra textului care a fost publicat. Din ceea ce am observat, formulările nu sunt tipice hotărârilor CSJ, având un limbaj academic. Cred că un observator independent poate să-și facă singur concluziile”, a comentat Guzun.

Înainte să meargă în vacanță, deputații moldoveni au votat legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor din funcții-cheie. Procedura va viza aproximativ 140 de judecători (toți președinții și vicepreședinții instanțelor, inclusiv cei interimari; toți judecătorii curților de apel), aproximativ 220 de procurori (procurorul general interimar, adjuncții procurorului general, procurorii șefi de secții sau de direcții etc., toți procurorii anticorupție și procurorii PCCOCS, procurorii șefi și adjuncții din procuraturile teritoriale), precum și candidații la eventualele funcții vacante enumerate mai sus. În procesul de evaluare a integrității financiare, vor fi verificate activele și cheltuielile, raportate la veniturile disponibile și declarate. De asemenea, vor fi verificate veniturile și cheltuielile nu doar ale subiecților evaluării, dar și ale membrilor familiilor acestora. Prin această procedură se urmărește creșterea încrederii cetățenilor în justiție și eliminarea din sistem a judecătorilor și procurorilor care și-au creat averi prin corupție.

Puterea unui sistem putred de corupție

Declanșarea procedurii a generat reticență inclusiv din partea șefei Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, care, acum un an, a revenit din SUA unde lucra în calitate de procuror și a preluat conducerea acestei procuraturi specializate. Dragalin recunoaște că are subalterni care o sabotează, scurg informații din dosarele de mare corupție, dar ar vrea ca legiuitorul să-i ofere pârghii care să-i permită să-i demită ea, ca manager al instituției. Iar pentru cei pe care ea îi consideră integri, șefa PA cere salarii mai mari și mai multe pârghii, inclusiv de filaj – după modelul DNA din România.

Marți, 1 august, Veronica Dragalin a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a avertizat că instituția pe care o conduce ar putea rămâne fără procurori din cauza evaluării externe a integrității acestora. „Sunt persoane de la noi din instituție, chiar și eu personal, care suntem destul de reticenți față de această procedură, pentru că afectează viața noastră privată. Suntem și noi oameni și avem dreptul de a nu spune toate detaliile în mod public despre viața privată, financiară, etc. Conform legii votate de Parlament însă, suntem obligați să oferim informația financiară pe ultimii 12 ani... Și nu doar cea care ne vizează pe noi, dar și pe cea care se referă la membrii familiei noastre. Și aceste date nu doar că trebuie divulgate și oferite unei comisii, dar urmează să avem și interviuri publice și toată lumea o să privească”, a spus șefa Procuraturii Anticorupție.

Legea oferă un răgaz de 20 de zile, pentru a-și da demisia, procurorilor și judecătorilor care nu vor să treacă evaluarea externă a integrității. Prin demisie ei își vor păstra toate beneficiile sociale oferite de funcție. „Fiecare dintre noi o să aibă opțiunea să nu meargă mai departe în vetting – să ne dăm demisia, pentru că dacă mergi mai departe și nu treci - pierzi indemnizația la care ai dreptul, nu poți activa în funcții de procuror și judecător mulți ani înainte, îți este afectată reputația profesională și o să fie foarte greu să-ți găsești de lucru în orice domeniu dacă nu treci așa un test de integritate. Cred că foarte mulți procurori din PA se gândesc la opțiunile pe care le au și cred că e foarte probabil ca să ajungem într-o stare de criză când foarte mulți procurori își vor da demisia. Și asta ar afecta foarte mult activitatea noastră și succesul în lupta contra corupției. Riscăm un blocaj”, a avertizat Veronica Dragalin.

Igor Grosu: „Atenție la subalterni!”

Cu câteva zile în urmă, președintele Parlamentului Igor Grosu, care este și liderul partidului de guvernare (PAS), le-a reamintit celor de la Procuratura Anticorupție că rolul acestei instituții este să combată corupția, nu să facă politică. El a spus că guvernarea nu se va abate „nici pentru o clipă de la reforma justiției, iar hoții și fugarii vor face pușcărie”. Iar în luna iunie, în contextul unor disensiuni care au ajuns în spațiul public dintre șefii Procuraturii Anticorupție și Centrul Național Anticorupție, Grosu a sugerat, în cadrul unei emisiuni, că în spatele acelui „război” ar sta oameni din sistem, care au deservit regimurile corupte din trecut, iar șefii noi ar fi „jucați” (manipulați) de vechea gardă: „Toate liniile astea de atac fac parte din acea caligrafie pe care noi o știm. Eu cunosc niște detalii despre felul cum a pornit această operă. Mesajul meu, fără a deschide parantezele, este ca atunci când vine cineva și vă șoptește că trebuie de făcut ceva urgent – să vă uitați ce semnați, pentru că o să răspundeți. Recomandarea mea pentru șefii instituțiilor este să citească atent ce le pun subalternii pe masă și să pună întrebări. Eu nu vreau să spun acum ce cunosc”, a conchis Igor Grosu.