1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză: De cine și cum sunt furate pădurile României?

31 ianuarie 2024

Vidul legislativ din domeniul fondului forestier a condus la defrișarea a milioane de hectare de pădure din domeniul privat și din cel public. Versanți întregi de deal și de munte au ajuns un cimitir al „aurului verde“.

https://p.dw.com/p/4brQH
Imagine din Munții Carpați
Imagine din Munții Carpați Imagine: Oleksandr Rupeta/NurPhoto/picture alliance

În Uniunea Europeană există diferențe foarte mari între statele membre în ceea ce privește suprafața acoperită de păduri, de la Finlanda (66%) și Suedia (63%) la Danemarca (15%) și Irlanda (11%). Datele Institutului Național de Statistică arată că pădurile din România ocupă 29% din suprafața țării.

Potrivit ministerului Mediului, cel mai mare proprietar este statul român, care administrează prin Romsilva 48% din totalul fondului forestier, iar cel mai mare proprietar privat este IRU Forest Assets, parte a grupului de mobilă IKEA, care deține 39.000 de hectare de păduri în România.

Legea din 2000 privind retrocedarea pădurilor către foștii proprietari a fost aplicată haotic sau cu destinație pentru funcționarii primăriilor, de regulă din mediul rural, ori pentru afaceriștii mână-n mână cu decidenții politici, astfel că mulți dintre foștii proprietari nu au fost puși în posesie pe vechile amplasamente. Mii de dosare se judecă și acum în instanțe. Potrivit Rise Project, solicitările de retrocedări depășesc 400.000 de hectare de pădure, la o valoare de piață de peste 4 miliarde de euro.

Pe de altă parte, statul ar fi trebuit de mult să cerceteze prin organele abilitate cum au fost retrocedate fraudulos mari suprafețe de pădure din proprietatea publică. Dar aici ne lovim din nou de zicala „Corb la corb nu-și scoate ochii“.

Codrul nu mai e frate cu românul

Vidul legislativ din domeniul fondului forestier a condus la defrișarea a milioane de hectare de pădure din domeniul privat și din cel public. Versanți întregi de deal și de munte, care până mai ieri erau împăduriți, au ajuns un cimitir al „aurului verde“. În plus, cei care exploatează pădurile nu țin seama de nici o regulă. Tăierea unui copac e ea însăși un meșteșug. Bătrânii spun că arborii pentru construcții se taie doar în primele două luni ale anului, de pe versanții sudici. Așa s-ar explica faptul că sunt și acum în bună stare case și biserici construite în urmă cu 200 de ani, unele dintre acestea fiind înscrise în patrimoniul UNESCO.   

Pădurarii au dispărut și, odată cu ei, orice urmă de protecție a pădurilor. Habitatul a fost distrus, de la păsări la animalele de pradă, dar nu numai. În ultimii ani, căprioarele și cerbii au ajuns să pască în livezile oamenilor.

Cum au scăpat Viorel Hrebenciuc și asociații de închisoare

Deși o parte însemnată a fondului forestier național a fost vandalizat, istoria ultimelor două decenii reține doar câțiva infractori judecați și condamnați. Mafia defrișărilor ilegale de pădure își acoperă bine urmele prin racolarea unor șefi de la Garda forestieră, a unor magistrați și politicieni.

În cel mai răsunător dosar privind retrocedările ilegale de păduri din proprietatea statului, principalii inculpați au fost Paltin Gheorghe Sturdza, un pretins moștenitor al unei averi imense, Gheorghe Stan, în prezent judecător la Curtea Constituțională, Viorel Hrebenciuc, fost deputat PSD, și fiul său Andrei Hrebenciuc. Potrivit acestui dosar, Paltin Sturdza ar fi urmat să intre în posesia a 43.000 de hectare de păduri în județul Bacău, din care, în urma intervenției pe lângă funcționarii unor instituții, Viorel Hrebenciuc ar fi primit o șpagă de 12.000 de hectare. Prejudiciul calculat de DNA este de 300 de milioane de euro.

După binecunoscuta rețetă a tergiversărilor, dosarul a făcut turul instanțelor de judecată timp de opt ani. La finele anului trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că faptele s-au prescris. Nimic nou sub soare.

Ministerul Mediului anunță măsuri împotriva defrișărilor ilegale

Ministrul Mediului Mircea Fechet a anunțat recent că Programul SUMAL care monitorizează lemnul tăiat din România va fi actualizat printr-o ordonanță de urgență, care să conducă la supravegherea pădurilor cu tehnologii avansate, precum hărți satelitare și camere de supraveghere video. Ministrul a precizat că vor fi montate pe toate mijloacele de transport de masă lemnoasă dispozitive de localizare în timp real.

Cum s-a furat și cum se fură încă din pădurile statului? Prin transport fără aviz, prin supraîncărcarea camioanelor față de cantitatea standard, prin declararea unor suprafețe de pădure ca fiind doborâte de vânt. Ministerul Mediului spune că în pădurile din România sunt tăiați anual, cu acte în regulă, 18 milioane de metri cubi de lemn, însă după estimările unor specialiști în domeniu, cam aceeași cantitate este tăiată ilegal.

Ca și în cazul produselor agro-alimentare, exportăm materia primă sub formă de cherestea și importăm mobilă. E cât se poate de limpede că nici în viitor nu va apărea pe piața românească un concurent redutabil al grupului de mobilă IKEA.  

George Arun
George Arun Din 1990 până în prezent a lucrat în presa scrisă și audio. Din 1999 este colaborator DW.