1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Analiză Spotmedia.ro: Alina, unde e Arsene?

20 noiembrie 2023

Legea fugarilor e undeva prin Senat iar oameni politici, foști ofițeri de informații și afaceriști se sustrag executării pedepsei, arătând cât de fragil și corupt e în continuare sistemul de justiție din România.

https://p.dw.com/p/4ZBki
România Alina Gorghiu, PNL
Alina Gorghiu este ministru al JustițieiImagine: Bogdan Cristel/dpa/picture alliance

Au trecut două săptămâni de când ministrul Justiției anunța că fostul lider PSD va fi adus în țară, în câteva ore. Oficialul afirma cu satisfacție în data de 4 noiembrie că fugarul Arsene, fost președinte al Consiliului Județean Neamț, va fi, în sfârșit, extrădat, în urma deciziei Curții de Casație din Italia.

„Ministerul Justiției tratează toți fugarii la fel, indiferent de numele lor”, anunța lidera PNL, precizând că „în scurt timp, Arsene va fi predat autorităților din țară”.

Dar la două săptămâni după declarația optimistă a ministrului, fostul baron PSD se află tot în Italia, încercând să amâne cât mai mult revenirea în țară pentru ca în final să obțină suspendarea deciziei de extrădare.

Rețeaua libertății

În jur de 15 persoane condamnate definitiv la închisoare cu executare, foști politicieni, magistrați, ofițeri de informații sau oameni de afaceri, se află în Italia și Grecia, acolo unde avocații lor au reușit să „fenteze” sistemul juridic și să obțină amânarea sau blocarea procesului de extrădare.

În acest an, Ministerul Justiției din România a reușit aducerea în țară a fostului ministru de Finanțe PSD Dragoș Vâlcov, condamnat la șase ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani, dar și a fostului deputat PSD Cristian Rizea, care are de ispășit o pedeapsă de patru ani și opt luni, tot pentru infracțiuni de trafic de influență și spălare de bani. Vâlcov a venit din Italia, Rizea din Republica Moldova.

În ultimul deceniu, în lipsa unei legislații descurajatoare, dar și a corupției din Ministerul de Interne, mai mulți condamnați din elita politică și de afaceri a României au reușit să treacă granița și să se sustragă executării pedepselor.

Din poziția de șef al județului Neamț a condus o serie de operațiuni politice pentru a-i asigura lui Dragnea resursele și susținerea politică în Moldova. 

A fost președintele Consiliului Județean din 2016 până la fuga precipitată în Italia, din martie 2023.

„Curtea de Apel din Bari a suspendat pentru moment predarea condamnatului fugar Ionel Arsene pe motive medicale”, anunța Alina Gorghiu, în data de 9 noiembrie. 

„Specialiștii numiți de instanță vor face expertiza solicitată de avocați (să se constate că are probleme psihice), pentru a vedea dacă se confirmă situația sa medicală. Statul român a așteptat mult timp pentru hotărârea definitivă de predare. Ea este doar suspendată până se obțin rezultatele expertizei și sperăm să efectuăm predarea la final. Sistemul penitenciar din Romania are unde să trateze deținuții, sunt spitale-penitenciar pentru toate tipurile de afecțiuni”, a precizat ministrul Justiției.

Dar asigurările și încurajările nu pot ascunde eșecul major al autorităților din România de a aplica legea și deciziile instanței.

Dacă un condamnat ca Ionel Arsene reușește să se sustragă executării pedepsei, reușește să pună bețe în roate și să păcălească polițiști, procurori și judecători, ce așteptări mai pot avea cetățenii de la sistemul de justiție?

Legea fugarilor, la început de drum

La sfârșitul lunii octombrie, Senatul României a adoptat, ca prim for sesizat, celebrul proiect de lege al fugarilor, prin care persoanele condamnate la închisoare cu executare, care nu se predau autorităților în termen de șapte zile, vor fi considerate evadate, iar pedeapsa se va prelungi cu trei ani.

Pentru a deveni lege, proiectul trebuie adoptat și de Camera Deputaților, apoi promulgat de președinte, dacă nu va fi atacat la Curtea Constituțională.

Drumul e lung, iar fugarii pun în pericol credibilitatea Guvernului și, în special, pe cea a Ministerului de Justiție, care nu a reușit până acum să găsească soluții la această problemă.

Sondajele arată că opinia publică din România consideră corupția una din marile probleme nerezolvate ale țării.

În cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis fenomenul nu a mai fost o prioritate pentru președinte, iar DNA a frânat tot ce înseamnă investigații din zona politicii și a marilor afaceri.

A fost ca și cum problema s-a rezolvat, iar ridicarea MCV după 16 ani a reprezentat și închiderea formală a acestui capitol, deși flagelul corupției nu a fost limitat suficient astfel încât să nu mai reprezinte o povară pentru cetățeni.

Aici sunt banii dumneavoastră!

În coaliția de guvernare sunt tensiuni tot mai mari, în timp ce partidele se pregătesc pentru un an electoral cu patru rânduri de alegeri - europarlamentare, locale, generale și prezidențiale.

Nemulțumirile legate de lupta împotriva corupției au contribuit la ascensiunea AUR, existând posibilitatea ca următorii ani să fie dominați de populism, dar și de mai multă corupție.

Citiți articolul integral pe Spotmedia.ro.