Alegerile din est: O palmă dată guvernului de la Berlin

Deși ieri nu au votat decât două din cele 16 landuri germane, respectiv cinci milioane de alegători din cei peste 61 de milioane din întreaga Germanie, scrutinele parlamentare din Turingia și Saxonia au o relevanță aparte, care transcende politica regională.

În primul rând este pentru prima dată când, în cadrul unor alegeri de land, partidul radical de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) obține mai mult de o treime din voturi. În al doilea rând, niciodată până acum partidele care formează guvernul federal de la Berlin nu au obținut împreună rezultate atât de slabe în alegeri regionale.

Aproape 80 % dintre germani sunt nemulțumiți de guvernul condus de Olaf Scholz

Atât în Saxonia, cât și în Turingia – unde Alternativa pentru Germania a fost catalogată de Oficiul pentru Protecția Constituției ca fiind în mod clar de extremă dreaptă – AfD a strâns de două ori mai multe voturi decât Partidul Social-Democrat (SPD), Verzii și Partidul Liberal-Democrat (FDP) la un loc. Niciuna dintre aceste formațiuni nu a obținut peste 10 la sută. Pe alocuri, FDP și Verzii nu au suficiente voturi pentru a intra în parlamentele regionale.

Sondajele publicate în prag de alegeri arătau că inclusiv SPD risca să zboare din cele două parlamente regionale. Însă social-democrații au reușit să evite această rușine.

Aceasta nu schimbă cu nimic faptul că patru din cinci germani sunt nemulțumiți de activitatea guvernului federal, o tendință care se face simțită de multă vreme. Mărturie stau sondajele ARD Deutschlandtrend, în care cancelarul Olaf Scholz și echipa sa de guvernare primesc în mod regulat note extrem de slabe. 

Expulzările în Afganistan înainte de alegeri nu au fost de niciun folos pentru guvern

Coaliția condusă de Olaf Scholz este percepută ca fiind divizată și incapabilă să acționeze. Liderul Verzilor, Omid Nouripour, a recunoscut în seara alegerilor că este musai ca partidul său "să se uite în ograda proprie". Guvernul nu a avut de profitat nici în urma măsurilor rapide pe care le-a luat după atacul cu cuțitul din Solingen, cu puțin timp înainte de alegerile din cele două landuri, anunțând politici mai stricte în materie de migrație și securitate, precum și expulzarea unui număr de 28 de infractori în Afganistan.

AfD, în schimb, se vede confirmată. "Alegerile din Turingia și Saxonia au adus succese electorale istorice pentru partidul nostru", a declarat lidera AfD, Alice Weidel, care a cerut guvernului federal să demisioneze. "Rezultatul scrutinului este și o palmă dată guvernului federal, un recviem pentru această coaliție, care ar trebui să se întrebe dacă mai poate continua să guverneze. Cel târziu după alegerile din Brandenburg ar trebui să ne punem și problema alegerilor anticipate. Este limpede că nu mai putem continua în acest fel", a declarat Weidel.

Orice, doar să fie liniște înainte de următoarele alegeri regionale

După Saxonia și Turingia sunt chemați la vot, pe 22 septembrie, locuitorii din landul Brandenburg. Alternativa pentru Germania este cotată și aici cu prima șansă, urmată îndeaproape de social-democrați. Pentru aceștia din urmă, landul Brandenburg, pe care îl conduc încă din 1990, reprezintă o miză enormă.

Perioadă de grație pentru Scholz

În pofida rezultatelor slabe din acest weekend, cancelarul federal Olaf Scholz poate să conteze și mai departe pe sprijinul partidului său, a precizat Lars Klingbeil, șeful SPD. El a respins astfel discuțiile privind personalul care au loc în partidul său. De altfel, conducerea social-democrată a reiterat că va merge la următoarele alegeri federale cu Scholz la cârmă.

Însă acest consens s-ar putea dovedi de scurtă durată în cazul în care actualul premier din Brandenburg, Dietmar Woidke, aflat în funcție de 11 ani, va rata realegerea. Într-o atare situație, dacă dăm crezare zvonurilor din sânul SPD, partidul l-ar putea desemna pe actualul ministru al apărării federal, Boris Pistoris, un om politic foarte popular, drept candidat la funcția de cancelar în alegerile federale din septembrie 2025.

Potențial de conflict în cadrul coaliției

Întrebarea este dacă alianța tripartită de la Berlin va putea rezista până atunci. Rezultatele slabe la alegerile din landurile Turingia și Saxonia, precum și cele din sondaje, nu tulbură doar starea de spirit. Apelurile pentru mai multă vizibilitate și un profil mai bine definit sunt din ce în ce mai puternice în partidele de la Berlin. "Pentru partidul meu contează acum să se emancipeze, să exprime cu mai multă claritate care sunt avantajele votării SPD", a declarat secretarul general al SPD, Kevin Kühnert.

Bugetul federal pentru anul viitor, care trebuie să fie adoptat în Bundestag, nu este singura sursă potențială de conflict la Berlin. Nu este cert nici dacă guvernul va reuși să pună în aplicare recent anunțata înăsprire a politicii privind migrația, contestată de aripa de stânga a SPD și de Verzi. 

Uniunea Creștin-Democrată crește presiunea

Niciunul dintre cele trei partide aflate la guvernare nu își poate permite să dinamiteze coaliția, în condițiile în care acestea nu ar mai obține majoritate în cazul unor alegeri generale anticipate. Câștigătorii alegerilor ar fi AfD și grupul conservator CDU/CSU (acesta din urmă formează cel mai mare grup de opoziție din Bundestag și cere demisia guvernului de ceva timp). 

Secretarul general al CDU, Carsten Linnemann, a declarat în seara alegerilor regionale că "un partid care dă cancelarul, dar care are un scor format dintr-o sigură cifră în cele două landuri estice, trebuie să se întrebe dacă mai face politică pentru oamenii din Germania".

Este de așteptat ca CDU/CSU să își continue presiunile asupra guvernului federal. În prezent, conservatorii nu numai că solicită punerea în aplicare rapidă a modificărilor aduse politicii privind migrația, dar cer insistent chiar o înăsprire suplimentară. După atacul cu cuțitul din Solingen, liderul creștin-democrat Friedrich Merz a cerut guvernului federal să declare o "urgență națională" din cauza crizei migrației, astfel încât Berlinul să poată respinge refugiații direct la frontiera germană.