Alegeri în Bosnia, ameninţări nucleare, probleme europene şi religioase

Bosnia Herţegovina este prezentă astăzi în majoritatea cotidienelor germane şi internaţionale. Süddeutsche Zeitung titrează „Proba dezbinării bosniace”, aplecându-se asupra faptului că în partea sârbească a Bosniei guvernează practic un singur partid. Acestea sunt efectele rezultatelor alegerilor parlamentare desfăşurate la sfârşitul săptămânii trecute. Situaţia nu este lipsită de probleme: Premierul Milorad Dodik a reuşit să înfrângă în mod clar partidul urmăritului internaţional pentru crime de război, Radovan Karadzic, dar a realizat acest lucru prin discursuri naţionaliste. El ameninţase în campania electorală cu organizarea unui referendum privind independenţa sârbilor bosniaci, dacă dreptul la existenţă statală a provinciei sale va fi în continuare contestat.

Frankfurter Rundschau comentează şi el alegerile din Bosnia, concentrându-se însă asupra câştigătorului din teritoriile musulmane. Haris Silajdzic este liderul detaşat, cu 38 de procente. El a afirmat în repetate rânduri în timpul campaniei electorale, că doreşte să iniţieze o reformă constituţională profundă în Bosnia Herţegovina. Silajdzic promovează dizolvarea celor 2 entităţi federale croate şi musulmane, şi doreşte să întărească structurile centralizate. Afirmaţiile sale au provocat însă o puternică indignare în rândurile sârbilor bosniaci.

Neue Züricher Zeitung observă că raporturile politice din Bosnia Herţegovina s-au schimbat radical. Bătălia a fost dată între susţinătorii şi opozanţii unui stat centralizat. Factorul decisiv pentru înfrângerea suferită de marile partide naţionale din provinciile sârbeşti şi croate a fost sprijinul liderilor religioşi. Ziarul observă că biserica catolică a susţinut forţele politice croate, care au respins propusa reformă constituţională, şi că aceasta a contribuit decisiv la dezbinarea şi la slăbirea Uniunii Democratice Croate.

Cotidianul Die Welt publică un comentariu cu titlul: „De ce ar trebui Papa să nu ne mai jignească pe noi necredincioşii?”. Mulţi musulmani s-au simţit jigniţi de către Suveranul Pontif. Unii creştini se simt la rândul lor lezaţi de către musulmani, care îi cataloghează drept necredincioşi. Dar necredincioşii se simt jigniţi chiar şi de Papă, care afirmă cu orice ocazie ivită, că fără credinţă nu există nici raţiune nici valori morale. Prin urmare, liberalii ateişti ar trebui să fie nişte fiinţe fără conştiinţă sau vreun reper moral. De prisos să încercăm a demonstra că lucrurile nu stau chiar aşa, afirmă autorul comentariului. Dar cu toate acestea, cei care sunt jigniţi de ambele părţi, probabil că nu vor purta o cingătoare explozivă, nu se vor manifesta violent, sau nu vor încerca să introducă în codul penal un articol care pedepseşte jignirea unei religii sau a alteia.

Comentatorul îndeamnă astfel Sfântul Scaun să renunţe la ofensele adresate necredincioşilor. El doreşte doar să-i îndemne pe toţi oamenii să adopte regulile toleranţei şi ale raţiunii. Dar cu argumente conform cărora aceste lucruri nu sunt posibile decât în context religios, Papa nu va realiza decât contrariul, mai scrie Die Welt.

Frankfurter Allegemeine Zeitung dedică o jumătate de pagină situaţiei tensionate dintre Rusia şi Georgia. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a anunţat ca Moscova nu va renunţa la blocada impusă autorităţilor de la Tbilisi, în ciuda faptului că cei patru ofiţeri ruşi arestaţi anterior sub acuzaţia de spionaj au fost predaţi Rusiei. Dacă până acum regimul Putin nu a fost de acord cu impunerea de sancţiuni împotriva unor ţări care se numesc Iran sau Coreea de Nord, motivând că acestea ar afecta în primul rând populaţia, în cazul Georgiei este cu totul altceva. Blocarea unor sume care se ridică la aproape 15% din PIB al Georgiei, sume transferate de georgienii care lucrează în Rusia, va duce cu siguranţă la înrăutăţirea situaţiei economice, care la rândul ei ar putea destabiliza regimul Sakaşvili.

Pentru observatorii internaţionali, şi o parte din mass media rusească un lucru este însă evident. Noile tensiuni dintre Moscova şi Tbilisi se reduc la rolul jucat de Federaţia Rusă în susţinerea tendinţelor separatiste din provinciile georgiene Abhazia şi Osetia de Sud.

Kölner Stadtanzeiger ridică în ediţia de astăzi o problemă europeană, titrând „Aderarea Turciei la UE, un proiect care depăşeşte Europa”. Candidatura Turciei este în criză. Parlamentul European acuză ritmul lent al reformelor şi deficitele democratice ale republicii majoritar musulmane. Trei luni şi jumătate după începerea negocierilor de aderare, se prefigurează o situaţie descrisă de sceptici, precum cancelarul federal Angela Merkel, chiar dinainte, anume: proiectul este peste puterile ambelor părţi. UE nu poate suporta aderarea Turciei într-un orizont de timp previzibil. Iar Turcia nu poate, sau nu intenţionează să implementeze reformele necesare, în orice caz nu în viitorul apropiat.

Conflicte în Turcia au existat, iar altele sunt programate în contextul pretenţiilor de democratizare ale forurilor europene. Iar de pe urma acestor conflicte nu vor profita decât forţele naţionaliste şi islamiste. De aceea nici una din părţi nu-şi poate permite o înstrăinare de cealaltă. Europa şi Ankara ar trebui să reflecteze asupra instituirii unei etape premergătoare depărtatei aderări. Iar în acest context, propunerea Angelei Merkel de elaborare a unui parteneriat privilegiat este mai actuală ca oricând.

În fine un alt subiect mediatizat pe larg este anunţul Coreii de Nord, conform căruia în viitorul apropiat va efectua un test cu bombă nucleară. Ţara se vede ameninţată de SUA, şi este astfel obligată să ia măsuri, citează Süddeutsche Zeitung din declaraţiile liderilor de la Fenian. În contrapartidă guvernele japonez şi britanic au anunţat măsuri dure, respectiv urmări serioase. Tages-Anzeiger din Zürich se întreabă dacă anunţul nu este de fapt o cacealma. Ce mână are micul dictator cu ai săi mari ochelari de soare este neclar. Dacă ar reuşi într-adevăr să detoneze o bombă atomică, atunci Coreea de Nord nu ar mai fi doar un stat de bandiţi, ci un stat de bandiţi inatacabil, este de părere cotidianul din Zuerich. Iar Salzburger Nachrichten precizează că axa răului ar câştiga mult în răutate, dacă Fenianul a dezvoltat într-adevăr bomba nucleară, şi încheie într-o notă pesimistă, afirmând că singurul lucru care ar mai lipsi, ar fi ca şi Iranul să îmbogăţească uraniu de unul singur şi să producă arme atomice.