Geografia și Ucraina anti-rusă mai apără Moldova de Putin

Președintele Maia Sandu a reacționat astfel la scurt timp după semnarea decretelor prin care Vladimir Putin a recunoscut cele două entități separatiste și a dispus intrarea militarilor ruși în Ucraina.

„Acest lucru contravine în mod cert dreptului internațional. Republica Moldova rămâne ferm angajată în sprijinirea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei în cadrul granițelor sale recunoscute internațional”, a menționat președintele Republicii Moldova.

„Recunoașterea pune sub semnul întrebării orice perspectivă de soluționare politică a conflictului din estul Ucrainei și va avea consecințe profunde negative de durată”, se arată într-un comentariu al Ministerului moldovean de Externe. „Regretăm că Federația Rusă a ales calea încălcării principiilor și normelor dreptului internațional. Sperăm că această evoluție nu va provoca un nou val de ostilități militare la linia de contact”, se arată în reacția Ministerului de Externe.

Aranjamentele de securitate au fost date peste cap

Analiștii politici văd diferit pericolele pentru Moldova după anexarea regiunilor Donețk și Lugansk de către Rusia. Potrivit lor, acum doar geografia mai apără Moldova de apetitul Rusiei. Fostul ambasador al Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, susține că decizia lui Putin de anexare a celor două regiuni ucrainene „este extrem de periculoasă, deoarece pune la îndoială întregul sistem de garanții pentru statele suverane și independente - întregul aranjament de securitate de pe continentul european”.

La rândul său, analistul politic român, Dan Dungaciu, susține că, în acest moment, o Ucraină mult mai anti-rusă decât a fost protejează Republica Moldova. Rusiei i-ar fi mult mai greu să ajungă acum în Moldova: „Din acest punct de vedere, cu cât Ucraina se încrâncenează să fie mai puternică și mai anti-rusă iar sentimentul cetățenilor ucraineni se modifică puternic în acest sens, Republica Moldova obține spațiu de manevră și de respirație. Dar asta nu înseamnă că poate fi liniștită. Doar geografia mai apără Moldova în acest moment, pentru că aranjamentele de securitate practic nu mai există”, susține Dungaciu.

În timp ce Dan Dungaciu crede că „ar fi nelogic” ca, după recunoașterea celor două zone separatiste, Rusia să invadeze Ucraina, Igor Munteanu spune că se așteaptă „în zilele următoare ca, după această recunoaștere, să pornească escaladarea propriu-zisă”. „Cred că asistăm la o spirală extrem de periculoasă pentru întreaga regiune, nu doar pentru Ucraina, iar canonada tunurilor din Donbas se va auzi tot mai mult pe la noi, fie sub valuri de refugiați, fie sub grupuri de admiratori ai modelului ”Putin”. Să nu uităm că lobbyiștii regimului separatist de la Tiraspol influențează decizii importante iar contingentul militar din stânga Nistrului poate furniza, la ordin, foarte multă bătaie de cap autorităților constituționale ale Republicii Moldova, fie prin sabotaj (energie), grupuri diversioniste, propagandă sau chiar incidente, care ar putea destabiliza situația fragilă de la începutul acestui an. Actuala guvernare de la Chișinău este pe cont propriu, atât timp cât nu consideră necesar să iasă din propria ”bulă”, care-i limitează mult capacitățile efective”, susține Igor Munteanu.

Moldova, fără scut în fața propagandei ruse

Discursul propagandistic de 56 de minute, de luni seară, a lui Vladimir Putin a fost difuzat integral în Republica Moldova de două posturi de televiziune cu acoperire națională aservite socialiștilor pro-ruși. Anterior, aceleași posturi au difuzat apelurile liderilor separatiști din Lugansk și Donețk privind evacuarea populației și mobilizarea generală a bărbaților. Autoritățile moldovene nu au reacționat în niciun fel.

În regiunea transnistreană, regimul separatist pro-rus recurge tot mai des la exerciții în cadrul cărora își etalează forța militară pentru a speria populația iar mai nou întreprinde acțiuni fără precedent de intimidare a oamenilor, transformând raioanele de Est ale Republicii Moldova într-un mare lagăr. La mijlocul lunii februarie 2021, așa-numitul „procuror general” al autoproclamatei „republici transnistrene” a lansat o inițiativă privind sancționarea penală a persoanelor care se vor adresa instanțelor constituționale (ale Republicii Moldova) sau la CEDO cu plângeri sau cereri referitoare la cazurile de abuz sau încălcarea drepturilor omului, săvârșite de către exponenții regimului separatist.

Pușcărie în Transnistria pentru cei ce îndrăznesc să critice regimul separatist

Astfel, orice adresare, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Comitetele ONU, ar putea fi sancționată penal în stânga Nistrului. Regimul separatist intenționează să pedepsească cu până la 7 ani de pușcărie persoanele care depun plângeri la Chișinău sau la CEDO – cereri în baza cărora este condamnată ulterior Rusia, care controlează de facto regimul separatist din stânga Nistrului.

Potrivit amendamentului propus de „procurorul” transnistrean, vor face pușcărie inclusiv cei care îndrăznesc să critice acțiunile sau inacțiunile reprezentanților administrației de facto din stânga Nistrului.

Asta în condițiile în care CEDO a constatat în 34 de hotărâri din cele 51 pronunțate până pe 31 decembrie 2021 încălcarea art. 6 și/sau 13 din Convenție. Adică în peste 66,6% din hotărârile existente astăzi pe cauzele transnistrene, reclamanții fie nu au avut parte de un proces echitabil, fie nu au beneficiat de un remediu efectiv la nivel local pentru protecția drepturilor lor.

„Prin acest „proiect”, administrația separatistă de la Tiraspol își consolidează sistemul represiv, având drept scop, pe de o parte, păstrarea fenomenului de impunitate totală în teritoriile controlate și descurajarea populației de a cere ajutor sau protecție instituțiilor și instanțelor constituționale și internaționale”, atenționează Asociația „Promo-Lex”, specializată în apărarea drepturilor persoanelor din regiunea transnistreană.

În legătură cu acest caz, „Promo-LEX” solicită consolidarea eforturilor de intervenție eficientă în cazuri de violare gravă a drepturilor fundamentale ale omului în regiunea transnistreană (în special tortură, răpiri, privațiuni de libertate, etc.), dar și examinarea oportunității aplicării unor sancțiuni individuale față de persoanele care admit violarea gravă a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în regiune, inclusiv aplicarea interdicției de circulație și impunerea unor sancțiuni asupra proprietăților acestora din afara regiunii transnistrene.