Așteptări germane de la Kamala Harris

În ultimele două săptămâni, de când președintele Joe Biden a renunțat la cursa pentru Casa Albă, presa germană a relatat intens despre schimbarea stării de spirit politice din SUA. Iar Kamala Harris, noua propunere a democraților, marchează puncte împotriva contracandidatului republican, fostul președinte Donald Trump - cel puțin în Germania.

Un sondaj lunar Deutschlandtrend, realizat de institutul infratest dimap, arată o preferință clară: dintre cei 1300 de cetățeni cu drept de vot chestionați între 5 și 7 august, 77% consideră că vicepreședinta Kamala Harris este mai potrivită pentru șefia administrației americane, în timp ce doar 10% s-au pronunțat în favoarea lui Donald Trump.

În iulie, când Biden mai era candidat la președinție din partea Partidului Democrat, doar 28% erau convinși că actualul lider de la Casa Albă va mai putea rezista încă un mandat patru ani. La acea vreme, 59% considerau că nici Trump, nici Biden nu sunt potriviți pentru funcția supremă în stat.

Opoziție față de acțiunile militare ale Israelului

Pe de altă parte, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu amenință să escaladeze, observatorii politici din Germania se tem că o extindere a războiului din Gaza ar putea duce la o confruntare directă între Iran și Israel.

Temerea a fost amplificată de uciderea liderului grupării teroriste islamiste Hamas, Ismail Haniyeh, în timpul unei vizite la Teheran, săptămâna trecută, un act pentru care mulți cred că Israelul este responsabil, chiar dacă Ierusalimul nu și l-a asumat.

Majoritatea celor chestionați în sondajul Deutschlandtrend este de părere că guvernul israelian a mers prea departe cu reacția sa la atacurile teroriste ale Hamas din 7 octombrie 2023: în august, 57% dintre repondenți au fost de acord cu această afirmație, o creștere de 7% față de iulie.

Doar 21% au considerat acțiunile Israelului în război ca fiind adecvate. O mare majoritate este, de asemenea, împotriva sprijinirii armatei israeliene, în cazul în care aceasta ar fi atacată de Iran.

Fără AfD la guvernare

În ceea ce privește politica internă, viitoarele alegeri regionale, programate luna viitoare în trei landuri din estul Republicii Federale, preocupă întreaga țară, pe fondul ascensiunii formațiunii populiste de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Consultări populare pentru structura viitoarelor parlamentele de land vor avea loc în Saxonia și Turingia pe 1 septembrie, și, mai apoi, în Brandenburg, pe 22 septembrie. Prognozele situează AfD între 24 și 31%, în ciuda faptului că serviciul intern de informații al Republicii Federale a clasificat secțiuni ale partidului drept extremiste.

În estul Germaniei, 33% dintre alegători cred că o cooptare ipotetică a AfD într-un guvern de coaliție este o idee bună iar 60% se opun acestei variante. La nivel național, doar 25% dintre respondenți ar saluta o guvernare din care să facă parte și AfD.

Creștin-democrații, egali cu întreaga coaliție a cancelarului Scholz

Guvernul federal de centru-stânga de la Berlin continuă să fie nepopular în rândul alegătorilor. Pe măsură ce social-democrații (SPD), verzii ecologiști și liberal-democrații (FDP) continuă să se tocmească pentru bugetul federal pe 2025, alegătorii sunt decepţionaţi de ritmul lent al digitalizării, de polarizarea percepută în societate și de inflație.

SPD-ul cancelarului Olaf Scholz are în prezent doar 15% susținere în sondaje – în scădere de la peste 24%, cât obținuse în ultimele alegeri generale, desfășurate în 2021. Verzii au pierdut două procente și au ajuns la 12%, iar FDP se situează la 5%, pragul de reprezentare în parlament, după ce în urmă cu trei ani obținuseră 11,5% din voturile naționale.

Blocul conservator compus din Uniunea Creștin Democrată (CDU) și partenerii lor bavarezi Uniunea Creștin Socială (CSU) a înregistrat o nouă creștere ușoară în sondaje, atingând 32% din opțiunile de vot -  adică la fel de mult cât toate cele trei partide din guvern la un loc.

Cu 13 luni înainte de următoarele alegeri generale din Germania, coaliția de guvernământ pare că se confruntă cu o luptă dificilă pentru a recâștiga majoritatea: 42% dintre cei chestionați s-au declarat nemulțumiți de activitatea actualei echipe executive, iar 37% deloc mulțumiți. Doar 20% dintre respondenți cred că ceea ce face echipa lui Olaf Scholz este bine sau foarte bine.