10 cauze ale (de)căderii BOR. Poate fi salvată de corupție?

Pentru prima dată în istoria ei, Biserica Ortodoxă Română (BOR) ia în discuție sancționarea corupției clericilor prin mecanisme interne. Patriarhul înțelege că influența Bisericii, încă importantă în România, se pierde fără o reformare și modernizare a instituției, fiindcă există multe cauze care au dus la (de)căderea ei: 

1) Încrederea în Biserică a scăzut constant în ultimii 30 de ani, de la peste 90% cât se înregistra în primii ani după căderea comunismului, la 62% astăzi (INSCOP, noiembrie 2023), pentru că în primii 25 de ani după 1990 BOR s-a ocupat mai mult de propriul confort decât de nevoile credincioșilor.

2) Descreșterea BOR a avut loc lent, mai întâi fiindcă cei care au cerut în anii 1990 o curățire a Bisericii au fost marginalizați. Apoi, patriarhul a tot amânat să-și ceară scuze pentru colaborarea cu regimul Ceaușescu și pentru anii când înalții prelați au închis ochii inclusiv la demolarea bisericilor. Opoziția din Biserică a fost slabă și pedepsită chiar din interior.

3) BOR  s-a opus cu vehemență deschiderii dosarelor Securității și mai ales publicării numelor preoților și înalților clerici colaboraționiști, insistând că Biserica are propriile instanțe de judecată iar statul nu ar trebui să se amestece în treburile preoților.

4) Când au început să fie deschise dosarele fostei Securității, după 2004, oamenii au văzut că majoritatea mitropoliților și episcopilor fuseseră colaboratori ai poliției politice comuniste iar unii dintre ei chiar primeau bani pentru informările pe care le dădeau, inclusiv despre enoriașii lor.

5) Biserica și-a pierdut din credibilitate și fiindcă i-a păstrat și continuă să-i mențină în funcții pe majoritatea celor descoperiți de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) ca informatori până la dispariția lor naturală. Andrei Andreicuț, 74 de ani, se află încă în fruntea Mitropoliei Clujului, deși informările sale au fost publicate încă din 2007.

Nicio instanță a BOR nu i-a impus să facă un pas înapoi iar când a cerut să fie exonerat în justiție de verdictul de colaboratorul al Securității, instanța l-a declarat nevinovat pe seama unei chichițe procedurale, nu pe fond, urmând  precedentul Dan Voiculescu. După 1990, Clujul a avut doi mitropoliți din lista preferaților Securității: Bartolomeu Anania și Andrei Andreicuț. 

6) În detrimentul BOR lucrează și clericii care se amestecă în campaniile electorale. Implicarea preoților și chiar a înalților prelați în politică a fost un reflex natural, după ce jumătate de secol fuseseră nevoiți să se roage pentru sănătatea dictatorului iar în perioada interbelică majoritatea clericilor au fost de partea legionarilor. Preoții de țară au continuat să facă jocuri politice în toată perioada postcomunistă, în aceeași măsură ca înalții prelați. În 2014, spre exemplu, în plină campanie prezidențială, când au rămas în finală Victor Ponta (PSD) și Klaus Iohannis (PNL), Andrei Andreicuț a dat o circulară în toată Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului prin care li se cerea preoților să-i convingă pe enoriași să voteze un președinte „credincios, ortodox, român".

7) Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, 76 de ani, a pus și el umărul la degradarea imaginii BOR atunci când a girat cărți pretins științifice publicate de Gigi Becali pentru a-și scurta pedeapsa de închisoare. Streza și-a dovedit moralitatea încă din vremea în care era episcop de Caransebeș și când a insistat să fie înghesuite zidurile mănăstirii franciscane din secolul al 13-lea și să construiască acolo o catedrală ortodoxă. Pe urmă, luxul afișat de el încalcă jurământul de sărăcie pe care-l depune orice călugăr la intrarea în viața monahală. E deja o constantă să-i vezi pe mitropoliții și episcopii autohtoni cu ceasuri și accesorii scumpe, cu mașini de lux și având conturi impresionante în bănci.

8) Există și tendințe pro-ruse în BOR, care îi pun pe gânduri pe mulți dintre enoriași. Sunt preoți și înalți prelați care mențin liniile de propagandă rusești încă înainte de pandemie, când ele au devenit mai pregnante odată cu refuzul unora de a respecta regulile sanitare. Între ei, Mitropolitul Teofan al Moldovei, dar mai ales Episcopul Tomisului, Teodosie. Sunt însă și alte gesturi, multe nevăzute sau uitate. De pildă, înainte de invazia rusă în Ucraina, veneau la Iași și în estul țării personaje importante ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Vizita mitropolitului Ilarion (Alfeyev) de Volokolamsk, care a fost șeful Departamentul de Relații Internaționale până anul trecut, a avut ecouri importante mai ales în rândurile preoților, călugărilor și călugărițelor care încă mai privesc spre Est ca spre o Biserică soră. 

Lui Ilarion i s-a pus la dispoziție Aula Universității Al.I.Cuza din Iași pentru un discurs în care a încercat să demonstreze că Estul nu este încă într-o epocă post-religioasă și că „ne aflăm într-o epocă creștină iar Biserica noastră este parte activă în societate”. Nu e încă prea clar dacă procentajul clericilor care continuă să găsească atrăgătoare Biserica Rusă a rămas la fel de mare și după începerea războiului din Ucraina, dar semnele simpatiei lor sunt evidente.

9) Corupția din BOR a fost multă vreme eludată de justiție, cel puțin în primii 15 ani post comuniști, când Bisericii i s-a lăsat libertatea de a-și face singură curățenie. De fapt, clericii s-au dovedit la fel de lacomi ca politicienii. Există o istorie lungă a corupției bisericești. În 1859, când a fost abolită autoadministrarea averilor bisericești de către mănăstiri, Cuza a invocat corupția generalizată. Mai târziu, inclusiv Securitatea menționa corupția extinsă din Departamentul Cultelor, „încurajată de factorii de conducere” ai Bisericii.

Cazul epsicopului Teodosie Tomitanul este elocvent. Tomitanul, cunoscut de mai bine zece ani sub porecla Șpagoveanul, nu este la primul dosar făcut de procurorii anticorupție. De data aceasta DNA a pornit de la o anchetă Recorder iar procurorii au început urmărirea lui penală pentru cumpărare de influență. Imaginile reportajului cu camera ascunsă au fost înregistrate de un preot care pretindea că e om de afaceri și care îi propune arhiepiscopul Tomisului să obțină o finanțare de 800.000 de lei pentru arhiepiscopie de la Secretariatul de Stat pentru Culte, în schimbul unui comision de 20% din sumă pentru el. Averea lui Teodosie e impresionantă iar între 2011 și 2023 a raportat la Fisc venituri de peste 1 milion de euro. Episcopul are 17 conturi bancare, case și terenuri. 

10) Conducerea BOR a închis ochii ani de zile în fața situațiilor de pedofilie și viol. Cazul fostului episcop al Huşilor, Corneliu Bârlădeanu, care împreună cu Sebastian Jitaru, călugăr și arhimandrit al Episcopiei Hușilor, a abuzat sexual elevi ai Seminarului Teologic „Sfântul Ioan Gură de Aur” Huși, este doar cel mai cunoscut. Înainte de ajunge în fața justiției, Biserica putea interveni, fiindcă devierile de acest fel se știu în mediile evlavioase din jurul bisericilor.

La DNA sunt zeci de preoți cercetați pentru corupție și nereguli. Poate că a venit vremea ca și preoții, indiferent de rang, să fie obligați să completeze declarații de avere, de vreme ce sunt plătiți din bani publici. Încrengăturile, luxul, cheltuielile, veniturile ar trebui aduse la vedere printr-o regulă a Bisericii, dacă nu chiar printr-o lege care să-i oblige și pe liderii BOR la transparență.

Poate că introducerea clerului în Legea Agenției Naționale de Integritate i-ar aduce pe preoți mai aproape de oameni. Ideea Patriarhului Daniel de a face inspecții și anchete anticorupție este un pas spre reformarea BOR, dar în absența transparenței modernizarea ar putea fi compromisă.