Închisorile din România, aceleași ca în regimul comunist

Administrația Națională a Penitenciarelor, aflată în subordinea Ministerului Justiției, își arată an de an racilele din sistem. Lipsa de personal, bătăile administrate deținuților, insultele, discriminarea, introducerea drogurilor în închisori cu complicitatea gardienilor sunt doar câteva dintre acestea.

Ministrul Justiției Alina Gorghiu a prezentat luni în cadrul unei conferințe de presă câteva date relevante în ceea ce privește sistemul penitenciar din România. Am reținut că, din cei 23.555 de deținuți, 6000 muncesc iar 2500 urmează diferite cursuri care i-ar putea ajuta să se integreze în societate după executarea pedepsei. Gorghiu a insistat asupra faptului că rata de recidivă s-a redus substanțial în ultimii 12 ani, de la 45,78% în 2012 la 36,75% în luna martie a acestui an, fiind cea mai scăzută din perioada la care s-a referit.

Ministrul Justiției a ținut să anunțe și finalizarea unei noi secții de deținere cu 196 de locuri în cadrul penitenciarului Rahova, amenajată „conform standardelor europene“ și destinată persoanelor private de libertate în regim semideschis și deschis. O picătură într-un pahar cu apă, în condițiile în care majoritatea închisorilor din România au rămas ca pe vremea comunismului iar renovarea și construirea altora fac doar obiectul unor dosare care sunt plimbate de la un minister la altul.

După ce sute de deținuți au dat în judecată statul român la CEDO pentru condițiile precare din închisori, în special pentru supraaglomerarea din celule, iar cei mai mulți au câștigat procesele, autoritățile au preferat să dea o lege prin care să „rezolve“ problema. Este vorba de Legea nr. 169/2017 privind recursul compensatoriu, în urma căreia au fost eliberați peste 16.200 de deținuți. Dintre ei, 1834 fuseseră condamnați pentru omor iar 762 pentru viol. Doi ani mai târziu, legea a fost abrogată de Parlament și de președintele Klaus Iohannis.

Ce a rezolvat legea recursului compensatoriu, atât de contestată la vremea respectivă de societate? Nimic, ba dimpotrivă. În câțiva ani închisorile au ajuns să fie din nou supraaglomerate, în condițiile în care numai între 2017 și 2019 aproape 1000 dintre deținuții eliberați s-au reîntors în celule. Unii, pentru aceleași infracțiuni deosebit de grave: crime, violuri, pedofilie.

Bolnavii psihic, cei mai expuși violurilor

Problema condițiilor din închisori a făcut obiectul mai multor investigații ale organismelor europene. Raportul de anul trecut al Comitetului pentru Prevenirea Torturii al Consiliului Europei reia mai multe recomandări din rapoartele anterioare pe care autoritățile române nu le-au luat în seamă. După ce au vizitat mai multe închisori, centre de arest preventiv și spitale penitenciare, membrii delegației au reținut că îmbunătățirea condițiilor de viață ale deținuților a rămas în cea mai mare parte doar un deziderat, că programele și activitățile care să-i ajute pe deținuți să se reintegreze în comunitate după ispășirea pedepsei sunt aproape inexistente iar serviciile medicale nu acoperă problemele de sănătate ale deținuților, cu precădere în cazul bolilor psihice. În plus, unii deținuți au reclamat că, în timpul anchetelor, au fost maltratați fizic de ofițerii de poliție prin pumni, șuturi și lovituri de baston.

Deținuții care suferă de afecțiuni psihice sunt tratați laolaltă cu ceilalți, sunt ținuți în camere supraaglomerate, îndură frigul și pe deasupra violențele verbale și fizice ale colegilor de celulă. Sunt și cei mai expuși violurilor, din cauză că nu se pot apăra singuri și nici nu-i apără nimeni, fiind anatemizați. Cine să-i creadă atunci când reclamă astfel de tratamente? În multe cazuri nu au nici un cuvânt de spus pentru că, odată încarcerați, li se pune eticheta de „nebuni“. Lipsa îngrijirii psihiatrice, agresiunile fizice îndurate și condițiile improprii din celule au dus uneori la sinucideri. De precizat că, în România, autovătămarea și tentativa de sinucidere a deținuților sunt tratate în continuare ca abateri disciplinare.

Suprapopularea închisorilor rămâne cea mai acută problemă a sistemului penitenciar, gradul mediu de ocupare fiind de 127%, însă sunt penitenciare precum cele din Craiova și Mărgineni care funcționează cu 150% peste capacitatea legală. În fiecare celulă, un deținut ar trebui să beneficieze de minimum 4 metri pătrați, conform normelor europene, dar în multe închisori acest spațiu este de două ori mai mic.

Saltelele infestate de ploșnițe și gândaci, lipsa apei calde și încălzirea insuficientă a celulelor pe timpul iernii fac parte din condițiile inumane pe care deținuții le-au reclamat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).