Moldova nu știe ce vrea și obosește partenerii externi

Președinția și Guvernul de la Chișinău promovează mesaje diametral opuse în plan extern, iar această duplicitate pare să plictisească sau chiar să irite partenerii europeni și occidentali.

Recent, la Bruxelles, președintele pro-rus Igor Dodon a pledat pentru denunțarea Acordului de Asociere cu UE, pentru a tempera mânia Rusiei. După semnarea, în 2014, a Acordului de Asociere cu UE, Rusia a pedepsit Moldova prin impunerea embargourilor economice. Pe 7 februarie 2017, aflat în vizită la Cartierul General al NATO, Dodon a cerut Alianței Nord-Atlantice să renunțe la deschiderea Oficiului de Legătură al NATO la Chișinău, deși deschiderea unui astfel de oficiu a fost solicitată anterior de Guvernul Republicii Moldova. Inaugurarea Oficiului NATO urmează să aibă loc în aprilie 2017. Dodon a explicat că Moldova este stat neutru și nu are nevoie de oficii ale blocurilor militare internaționale pe teritoriul său, dar nu a spus nimic despre prezența ilegală a armatei ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Guvernarea oligarhică, falsul partener al UE

A doua zi după declarațiile făcute de Dodon la Bruxelles, premierul Pavel Filip s-a interesat, în cadrul ședinței Guvernului, cum decurg pregătirile pentru deschiderea Oficiului NATO la Chișinău. Ministrul adjunct de Externe, Lilian Darie, a spus că este în curs de desfășurare procedura de acreditare a Oficiului NATO: „La 29 noiembrie 2016 a fost semnat acordul între Alianța Nord Atlantică și Republica Moldova cu privire la deschiderea unui oficiu NATO. După finalizarea procedurilor de ordin legislativ, MAEIE a informat NATO despre acest lucru. Din acel moment cartierul general NATO a identificat persoana care va conduce acest Oficiu. Este vorba despre Crisitina Baleisyte din Letonia care a deținut funcția de șef-adjunct al Oficiului de legătură NATO din Georgia”, a menționat Lilian Darie. Iar premierul a solicitat să nu fie admise tergiversări și să fie informat periodic despre acest subiect.

Deschiderea Oficiului de legătură NATO la Chişinău a fost unul dintre subiectele abordate la München în cadrul întrevederii dintre șeful diplomației moldovene, Andrei Galbur, şi secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller - același oficial NATO care s-a întâlnit și cu Igor Dodon. Ministrul Galbur a reiterat disponibilitatea autorităţilor moldovene pentru deschiderea Oficiului NATO la Chişinău. La rândul său, reprezentantul NATO a menţionat disponibilitatea Alianţei de a oferi, în continuare, expertiza şi asistenţa necesară în promovarea reformelor legate de securitate, inclusiv în ceea ce privește instruirea militarilor moldoveni.

Președintele are alte priorități

Asta în timp ce președintele Dodon a interzis participarea unor militari moldoveni la un exerciţiu în România, în cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO.

Diplomații europeni au menționat în repetate rânduri că UE este dispusă să ajute Moldova, dar au sugerat că și moldovenii ar trebui să se determine ce vor. „Moldova se bucură de un statut special, pentru că aspiră să devină stat membru al Uniunii Europene. Față de Republica Moldova suntem mai ambițioși și suntem gata să lucrăm la un nivel mai sofisticat ca să o ajutăm. Dar rămâne la latitudinea Chișinăului să spună de ce are nevoie. Noi nu vă impunem proiectele noastre și nici banii noștri, ci reacționăm la solicitările părții moldovenești. Ne străduim să lucrăm împreună în interesul Republicii Moldova. Dar vedem că uneori îi este dificil părții moldovenești să decidă care îi sunt prioritățile. Ori să știi ce vrei este foarte important în procesul de lucru cu partenerii europeni”, a menționat recent, într-un interviu, ambasadorul Republicii Slovace la Chișinău, Robert Kirnag.

Duplicitatea mesajelor dezavantajează Moldova

În opinia directorului de programe la Asociaţia pentru Politică Externă din Chișinău, Victoria Bucătaru, lipsa de coeziune a mesajelor politice transmise de președinte și guvernare afectează Moldova atât în plan intern, cât și extern: „Există o duplicitate de mesaje la nivel înalt. Odată cu alegerea unui nou președinte al țării, observăm că sunt promovate și alte modele integraționiste - se vorbește tot mai mult despre eventuale dezavantaje ale vectorului european pentru Republica Moldova. Această lipsă de coeziune la nivelul autorităților și duplicitatea mesajelor este în detrimentul Republicii Moldova”, a argumentat Victoria Bucătaru.

Potrivit ei, în ultimii ani se atestă o descreștere a popularității vectorului european în rândul moldovenilor, iar acest lucru se explică prin comunicarea ineficientă a guvernării cu populația și prin politizarea instituțiilor statului: „După 2014, când a fost semnat Acordul de Asociere cu UE, Moldova s-a confruntat cu crize politice repetate, a avut loc frauda bancară, iar elitele politice responsabile de promovarea vectorului european au fost imediat asociate cu acest model de dezvoltare”, a explicat Victoria Bucătaru.