1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Moldova și Ucraina, amici de suferință

13 februarie 2017

După vizita întreprinsă la Moscova și Bruxelles, președintele moldovean Igor Dodon a mers în vizită în Iran, deși anterior anunța că ar vrea să întreprindă vizite oficiale la vecini – la Kiev și București.

https://p.dw.com/p/2XVEx
Igor Dodon în emisiunea DW ”Nemtsova.Interview”
Imagine: DW/E. Nikolaeva

Se pare că retorica butucănoasă a pro-rusului Dodon la Bruxelles i-a determinat pe vecini să-l țină la distanță. Autoritățile de la Kiev au preferat să se întâlnească luni, 13 februarie, cu prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, exponentul grupării oligarhice care controlează momentan puterea și care, declarativ, pledează pentru continuarea parcursului european al Moldovei. Asta după ce, în campania electorală, Igor Dodon a declarat că peninsula Crimeea este „teritoriu al Federației Ruse”, motiv pentru care Ucraina a fost la un pas să-l declare persona non-grata.

Deși, Igor Dodon nu a fost niciodată agreat la București, din cauza viziunilor sale geopolitice contrare interesului național al Republicii Moldova, în cadrul vizitei efectuate recent la Moscova, președintele moldovean a irosit inclusiv posibilitatea menținerii unei relații formale cu România vecină. În capitala rusă, acesta a formulat pretenții teritoriale față de România. El a spus că „jumătate din teritoriul actual al României este moldovenesc” și și-a exprimat regretul că, în 1812, Imperiul Rus nu a anexat întreg teritoriul Moldovei, ci s-a oprit la Prut. ”Dacă Imperiul Rus nu s-ar fi oprit la Prut, am fi avut acum o Moldovă întregită”, a spus el.

Oligarhia și corupția nu sunt valori europene

Potrivit unor analiști politici de la Chișinău, retorica anti-europeană a lui Igor Dodon avantajează actuala guvernare extrem de coruptă și lipsită de credibilitate, Partidul Democrat (care controlează momentan puterea) pozând în unică forță politică „pro-europeană” capabilă să-l oprească pe distrugătorul Dodon, care vrea să întoarcă Moldova spre Rusia. Exponenții guvernării spun ceea ce vor să audă partenerii europeni și occidentali ai Moldovei, tărăgănează reformele și încearcă să-și reabiliteze imaginea prin impunerea unei false realități mediatice.

Premierul Pavel Filip a fost primit luni de către președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, și de omologul său ucrainean, Vladimir Groisman. În ajun, într-un interviu acordat agenţiei „Ukrinform”, premierul moldovean a pledat pentru retragerea necondiţionată a trupelor ruse din Republica Moldova, iar la întâlnirea cu Vladimir Groisman a promis că Republica Moldova va sprijini Ucraina în soluţionarea conflictului armat din estul separatist.

Potrivit lui Pavel Filip, prezenţa trupelor străine pe teritoriul Republicii Moldova contravine Constituţiei. El a menţionat că mandatul actualei misiuni rusești de menținere a păcii de la Nistru a fost îndeplinit și a insistat „asupra transformării acesteia într-o misiune civilă cu mandat internațional”. În opinia sa, aceasta va stimula procesul de negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean.

Cei doi premieri au semnat Foaia de parcurs privind dezvoltarea cooperării moldo-ucrainene în 2017. Părțile urmează să întreprindă acţiuni care să sporească volumul comerţului dintre țări, să intensifice cooperarea în domeniul livrării energiei electrice și să elaboreze măsuri pentru a asigura livrarea gazului natural în regim revers, în cazul apariţiei unor situaţii de criză.

Ucraina vrea să transforme Nistrul într-o șuviță de apă tehnică

Vizita premierului moldovean la Kiev a fost determinată în mare parte de necesitatea soluționării unor probleme tehnice, după ce Ucraina și-a anunțat intenția de a construi șase hidrocentrale pe râul Nistru, râu care alimentează cu apă 80% din populația Republicii Moldova.

Premierul Groisman a declarat că Ucraina nu renunță la proiectul de construcție a hidrocentralelor, dar s-a convenit asupra creării unei comisii comune care să evalueze impactul funcționării complexului energetic de pe Nistru asupra ecosistemului râului și să elaboreze un regulament privind funcționarea centralei de la Novodnestrovsk. Premierul ucrainean a dat asigurări că vor fi respectate normele ecologice, precizând că întreprinderea responsabilă de lucrări ”Ukrhidroenergo” și ministerul Ecologiei din Ucraina vor informa permanent autoritățile de la Chișinău despre derularea lucrărilor.

La sfârșitul lunii ianuarie, întreprinderea ”Apă-Canal Chişinău” și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu intenţia Ucrainei de a construi cele şase hidrocentrale pe fluviul Nistru. Potrivit furnizorului de apă, aceasta va duce la scăderea considerabilă a nivelului apei, fapt ce va face dificilă asigurarea cu apă potabilă a municipiului Chişinău. Mai mult, „apa la aceste hidrocentrale va fi tratată termic, respectiv, temperatura apei care va ajunge în aval de la Novodnevstrovsk şi de la noile hidrocentrale ar putea fi tehnică, nu potabilă”, se arată în comunicatul ”Apă-Canal Chişinău”.

Ucraina vrea să revină pe piața energetică a Moldovei

Vladimir Groisman a exprimat disponibilitatea Ucrainei de a relua exportul de energie electrică în Republica Moldova. La ora actuală, Moldova este asigurată cu energie de către Centrala de la Cuciurgan, gestionată de regimul separatist de la Tiraspol – „un furnizor care șantajează Moldova la indicațiile Rusiei și care poate pune în pericol securitatea energetică a statului”, susțin experții.

„Noi vedem posibilităţi de aprofundare a cooperării pe dimensiunea exportului de energie electrică şi asigurarea unei situaţii energetice mai durabile şi mai independente pentru vecinii şi partenerii noştri”, a menționat prim-ministrul ucrainean. Declarația vine în contextul în care autoritățile de la Chișinău tocmai au anunțat o licitație pentru procurarea energiei electrice în 2017 și 2018.

Control comun la frontieră

În cadrul întrevederii cu președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, premierul moldovean a spus că autorităţile de la Chişinău susţin integritatea teritorială a Ucrainei și pledează pentru soluționarea pașnică a conflictului din Donbass: "Am reafirmat disponibilitatea Republicii Moldova de a sprijini în continuare Ucraina în eforturile sale de a soluționa prin mijloace politico-diplomatice criza din Donbass", a menționat Pavel Filip.

La rândul său, Petro Poroșenko a menționat că va susține Chișinăul în demersurile sale privind retragerea armatei ruse de pe teritoriul Moldovei: "Doar prin acţiuni comune va fi posibilă reîntregirea Moldovei. Ucraina va face totul pentru a susține integritatea teritorială, independența și suveranitatea Moldovei. Ucraina va fi activă și decisivă, inclusiv în formatul de negocieri 5+2", a precizat preşedintele Ucrainei.

Cei doi oficiali au discutat şi despre crearea primelor puncte vamale mixte la frontiera moldo-ucraineană. Este vorba de efectuarea controlului în comun la punctele de trecere a frontierei Cuciurgan-Pervomaisc, Palanca-Maiaki-Udobnoe și Giurgiulești-Reni. Potrivit autorităţilor de la Chişinău şi Kiev, controlul mixt la vama moldo-ucraineană va consolida lupta împotriva contrabandei.

La ora actuală, din segmentul de frontieră de 939 km care separă Republica Moldova de Ucraina, 405 km este controlat de autoritățile separatiste de la Tiraspol, autoritățile constituționale ale Republicii Moldova neavând nici un control asupra acelei porțiuni de hotar. În cadrul întrevederii cu premierul moldovean, Petro Poroșenko a spus că „frontiera moldo-ucraineană este o frontieră a prieteniei, transparenței și eficienței”.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.